Corespondență // Agonia sistemului Schengen: Germania reintroduce controlul la frontiere
Germania a anunțat că va introduce controale la toate frontierele sale, oficial pentru a combate imigrația ilegală, care a devenit din nou un subiect politic major pentru guvernul lui Olaf Scholz în fața ascensiunii extremei drepte. Controalele cu Franța, Luxemburg, Olanda, Belgia și Danemarca vor fi stabilite timp de șase luni începând cu 16 septembrie. Acestea vor fi adăugate la controalele deja existente la granițele cu Polonia, Cehia, Austria și Elveția, cu totul: nouă țări vecine.
Reprezentanți ai celor trei partide ale coaliției de guvernământ, dar și conservatorii din CDU/CSU și mai mulți lideri ai landurilor Germaniei au discutat noile măsuri propuse în după-amiaza zilei de marți la Ministerul de Interne. Această măsură vine la două săptămâni după atacul de la Solingen și în urma ascensiunii extremei drepte în țară.
Politica de azil și imigrație a revenit în centrul dezbaterii în Germania, odată cu ascensiunea puternică a partidului de extremă dreaptă AfD, care a obținut rezultate record la două alegeri regionale de la începutul lunii septembrie. Astfel, Berlinul consideră necesară întărirea controalelor pentru „protecția securității interne împotriva amenințărilor actuale ale terorismului islamist și criminalității transfrontaliere”, la două săptămâni după atacul de la Solingen revendicat de gruparea teroristă internațională Statul Islamic.
Voință de fermitate
Autoritățile germane subliniază, de asemenea, „capacitățile limitate ale municipalităților în ceea ce privește cazarea, educația și integrarea” refugiaților și solicitanților de azil primiți în țară. Ministerul de Interne a indicat că a notificat aceste noi controale autorităților UE, întrucât acestea sunt măsuri excepționale pe teritoriul Uniunii Europene, măsuri despre care Bruxelles-ul trebuie notificat.
De la tripla crimă prin înjunghiere cu un cuțit de la Solingen, al cărei presupus autor este un sirian de 26 de ani care ar fi trebuit anterior să fie expulzat, coaliția lui Olaf Scholz și-a demonstrat dorința de fermitate în problemele de control al imigrației.
Guvernul a anunțat astfel eliminarea ajutorului pentru solicitanții de azil care au intrat printr-o altă țară a UE înainte de a veni în Germania. Berlinul dorește, de asemenea, să faciliteze expulzarea refugiaților care au făcut obiectul unei condamnări penale, ceea ce se făcea rareori până acum.
Influența AfD
Evident, măsura Berlinului este influențată de votul regional care va avea loc la sfârșitul acestei luni în Brandenburg, iar coaliția federală condusă de social-democrați a Germaniei se teme ca Alternativa de extremă-dreaptă pentru Germania să nu obțină încă o victorie, înainte de a lua măsuri vizibile în privința migrației.
Problema a alimentat o victorie istorică pentru AfD în alegerile recente din Turingia și Saxonia – ca să nu mai vorbim de ascensiunea unui partid de stânga anti-migrație, Alianța Sahra Wagenknecht.
Se adaugă la asta ceea ce se pregătește la Budapesta, unde guvernul maghiar a amplificat amenințările la adresa politicii față de migranți promovată de la Bruxelles.
Ministra belgiană de externe Hadja Lahbib a criticat „provocările Budapestei, care contravin obligațiilor europene”. În timpul președinției UE a Belgiei în prima jumătate a acestui an, Lahbib și-a șlefuit reputația de a lua o linie dură față de Budapesta. Înaintea audierii sale în Parlamentul European în calitate de nominalizată a Belgiei pentru un post de Comisar – potențial pentru un rol legat de migrație – această confruntare cu Viktor Orbán din Ungaria nu poate decât să-i sporească perspectivele.
Autor: Dan Alexe
