Revista presei internaționale: Blinken sugerează că SUA vor ridica restricțiile privind utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune în Rusia
Presa internațională comentează rezultatele vizitei făcute ieri la Kiev de către șefii diplomațiilor Statelor Unite și Marii Britanii, care au abordat problema anulării restricțiilor care nu permit Ucrainei să atace teritoriul Rusiei cu arme occidentale. Mai multe publicații continuă să tragă concluzii în urma dezbaterii televizate între candidații la alegerile prezidențiale din Statele Unite, estimând impactul acestora asupra rezultatului scrutinului programat pe 5 noiembrie.
Aflat ieri la Kiev, secretarul american de stat Antony Blinken a sugerat că SUA vor permite Ucrainei să atace ținte militare de pe teritoriul Rusiei cu rachete cu rază lungă de acțiune, transmite The Guardian. Publicația citează în același timp, oficiali guvernamentali de la Londra potrivit cărora Marea Britanie a permis deja Ucrainei să lanseze atacuri cu rachete Storm Shadow pe teritoriul Rusiei. The Guardian constată că vizita comună a lui Blinken și a ministrului britanic de externe Lammy la Kiev nu ar fi avut loc dacă nu ar fi existat o decizie pozitivă a ambelor țări privind utilizarea pe teritoriul Rusiei a rachetelor pe care le-au furnizat Ucrainei. Aceeași publicație notează că Statelel Unite au luat decizia la scurt timp după ce s-a aflat că Iranul a livrat Rusiei noi rachete balistice.
The Independent amintește că Zelenski a cerut în mod repetat permisiunea de a folosi rachete occidentale pentru a lovi ținte din Rusia, argumentând că restricțiile nu permit armatei ucrainene să lupte eficient împotriva statului agresor. Pe de altă parte, Washingtonul a respins până acum această cerere de teama izbucnirii unei confruntări militare între Rusia și țările NATO, remarcă The Independent. Publicația scoate în evidență reacția Moscovei la schimbarea poziției Statelor Unite în această problemă, citând o declarație a adjunctul ministrului rus de externe Serghei Riabkov care a avertizat asupra riscului escaladări conflictului.
Bloomberg scrie că Statele Unite au cerut Kievului să-i prezinte un plan detaliat privind lovirea țintelor militare în adâncul teritoriului rus înainte de a-i permite să facă acest lucru cu rachete americane. Potrivit agenției americane de presă, Blinken a venit la ieri la Kiev pentru a afla despre acest plan pe care urmează să-l prezinte președintelui SUA, Joe Biden.
Blinken a venit la Kiev, în momentul în care Rusia a lansat o contraofensivă în regiunea de graniță Kursk, în primul său efort major de a recâștiga controlul asupra teritoriului său pe care forțele ucrainene l-au capturat într-un atac fulger în urmă cu mai bine de o lună, remarcă The Wall Street Journal. Publicația face referire la date ale proiectului ucrainean de monitorizare a situației de pe câmpul de luptă, potrivit cărora, armata rusă ar fi reușit să recupereze câteva localități din regiunea Kursk unde folosește forțe militare bine instruite.
Euronews trage concluzii în urma dezbaterilor prezidențiale din SUA, anticipând că rezultatul alegerilor prezidențiale din noiembrie ar putea avea implicații uriașe pentru securitatea și economia Europei. Chiar dacă ambii candidați s-au concentrat pe probleme interne, cum ar fi economia, legile armelor și avortul, războiul ruso-ucrainean și alte probleme privind viitorul Europei s-au numărat printre cele mai aprinse subiecte dezbătute de candidatul democraților Kamala Harris și cel al republicanilor Donald Trump, observă Euronews.
Refuzul lui Trump de a vorbi despre necesitatea de a sprijini Ucraina împotriva Rusiei denotă riscul întreruperii sprijinului american pentru Kiev dacă acesta va reveni la Casa Albă, constată The New York Times. Într-un asemenea caz, Ucraina va fi învinsă și Rusia va fi câștigătoare”, a spus John R. Bolton, fost consilier pentru securitate națională al lui Trump, citat de publicația americană.
Potrivit unui sondaj realizat de CNN Kamala Harris ar fi ieșit învingătoare la confruntarea electorală cu Donald Trump. De această părere, ar fi peste 60 la sută dintre cetățenii americani care au urmărit dezbaterea. Și postul Fox News, considerat apropiat republicanilor, a recunoscut prestația mai bună a lui Haris decât cea a lui Trump. Un sondaj al agenției Reuters publicat în ajun, arăta că lupta electorală e foarte strânsă, iar Harris și Trump ar fi obținut câte 49 la sută din voturi dacă alegerile ar fi avut loc în prima zi a acestei săptămâni.
Pe parcursul a 90 de minute de dezbatere, Kamala Harris a reușit să-l enerveze pe Donald Trump din nou și din nou, notează BBC. Ambii candidați la președinția SUA s-au criticat reciproc mai mult decât au vorbit despre propriile lor programe politice, constată agenția de presă. Dezbaterea a inclus verificări ale afirmațiilor făcute de candidați, Trump fiind cel mai des autorul unor acuzații nefondate.
Iar ABCnews scrie că Trump refuză să particile la o a doua dezbatere cu Harris, susținând că nu este nevoie pentru că deja a câștigat. „Ei bine, ea vrea o a doua dezbatere pentru că a pierdut în seara asta, foarte rău”, a declarat Trump pentru ABC News marți seara.
Trump spune că a avut o dezbatere reușită, dar în privat, aliații săi au o altă părere, titrează The New York Times. A doua zi după dezbatere, asistenții și aliații săi au lăudat în public prestația liderului de partid, dar în privat, mai mulți au recunoscut că fostul președinte a avut o ieșire dură, în contrast puternic cu apariția sa mai controlată împotriva domnului Biden, pănă la decizia acestuia de a părăsi cursa electorală.
Slovacia pierde lupta împotriva corupției, titrează Politico. Potrivit publicației, guvernul de la Bratislava a luat mai multe măsuri în timpul verii pentru a desființa în continuare instituțiile anti- corupție, provocând indignare în rândul personalităților de rang înalt din opoziție și al publicului slovac. Criticile aduse guvernului de la Bratislava vizează transformarea postului public într-un canal TV de stat, concedierea politică a doi directori de artă populară, care a stârnit proteste masive. Dar reformarea disputată a codului penal este cea care a avut până acum cele mai vizibile consecințe, după ce mai mulți infractorii condamnați au fost eliberați din închisoare, scrie Politico. Premierul populist Robert Fico este acuzat de opoziție că s-a implicat personal pentru a-i scăpa de închisoare pe prietenii săi, în timp ce Comisia Europeană a a avertizat Slovacia că ar putea pierde accesul la finanțarea UE din cauza problemelor de corupție, conchide Politico.
Iar Euractiv scrie că Serviciul Slovac de Informații ar fi implicat în achiziționarea notoriului program de spionaj Pegasus, sistem israelian, care poate monitoriza dispozitivele tehnologice și asculta prin microfoanele lor. Săptămâna trecută, ziarul slovac Denník N a raportat că în septembrie sistemul de spionaj a trecut din faza de testare la funcționare completă. Juraj Krúpa, expert în apărare și securitate din partea partidului de opoziție Libertate și Solidaritate, susține că informațiile despre achiziția programului Pegasus vin din mai multe surse independente. „Faptul că guvernul lui Fico ar putea avea astfel de software a stârnit interesul mai multor instituții și mass-media străine. Guvernul lui Fico nu are încrederea lor și există îngrijorări că acest software ar putea fi folosit abuziv împotriva jurnaliștilor și politicienilor din opoziție”, a declarat Krúpa pentru Euractiv Slovakia. Cu toate acestea, potrivit lui Fico, care respinge informațiile, SIS și mai multe ministere pregătesc măsuri legale pentru a împiedica achiziționarea unui sistem similar în Slovacia, notează Euractiv.
