Revista presei internaționale: Noua echipă a Comisiei Europene nu arată bine pentru președintele rus Putin; Europa - între flăcări și inundații
Presa internațională descrie noua echipă a Comisiei Europene selectată și prezentată Parlamentului European de către șeful executivului de la Bruxelles, Ursula von der Leyen. O altă temă abordată de publicațiile străine e tentativa parlamentului francez de a-l demite pe președintele țării, Emmanuel Macron. Presa de pe mapamond continuă să relateze și despre calamitățile naturale care fac ravagii în Europa.
Președintele Comisiei Europene a prezentat echipa de candidați la funcția de comisari pe care i-a selectat după negocieri intense cu guvernele țărilor blocului comunitar, transmite Euronews. Potrivit postului paneuropean de televiziune, componența noului executiv, scoate la iveală modul în care von der Leyen își propune să facă față provocărilor copleșitoare cu care se confruntă Uniunea Europeană - de la războiul ruso-ucrainean și concurența neloială a Chinei până la migrația ilegală și efectele schimbărilor climatice. Totodată, în căutarea echilibrului de gen în cadrul Comisiei, von der Leyen a selectat patru femei și doi bărbați pentru cele șase funcții de vicepreședinți. Și asta în condițiile în care 60 la sută dintre candidații nominalizați de țările Uniunii Europene sunt bărbați, subliniază Euronews.
Noua Comisie Europeană anunțată marți de președintele său, conservatoarea germană Ursula von der Leyen, reflectă realitatea Europei în acest moment: este cea mai înclinată spre dreapta spectrului politic din istoria acestei instituții, menționează El Pais.
El mundo comentează numirea fostului ministru al Tranziției Ecologice din Spania, Teresa Ribera, în funcția de prim-vicepreședinte al Comisiei și persoană responsabilă pentru combinarea tranziției ecologice și a creșterii economice în Europa. „Este fără îndoială una dintre cele mai mari cote de putere pe care a atins-o Spania la Bruxelles; de facto numărul 2 al acestei noi Comisii”, comentează publicația.
În următoarele câteva săptămâni, deputații europeni vor organiza audieri pentru cei 26 de comisari numiți de președintele Comisiei, Ursula von der Leyen și foarte probabil că nu vor trece toți, anticipează Politico. Publicația amintește că din din 2004, Parlamentul a respins cel puțin un candidat în fiecare nouă Comisie. Totuși, noua componență a acesteia nu arată bine pentru președintele rus Vladimir Putin, scrie Politico, precizând că doi candidați nominalizați din țările baltice ar urma să obțină portofolii cheie în gestionarea relației cu Rusia. Pe lângă faptul că estoniana Kaja Kallas va administra politica externă a UE, lituanianul Andrius Kubilius a fost selectat pentru noua funcție de comisar al Apărării, el find un susținător înveterat al Ucrainei, remarcă Politico.
Fostul premier lituanian, Andrius Kubilius se va confrunta cu o sarcină uriașă în calitate de nou comisar pentru apărare al UE, scrie Euractiv. Este un rol considerat esențial pentru ambițiile UE de a se reînarma în fața amenințărilor Rusiei, constată publicația. Ani de zile, Kubilius, a fost un membru activ al Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, lucrând în domeniul relațiilor UE cu Rusia, remarcă Euractiv, amintind că el a fost reales ca europarlamentar la scrutinul din iunie 2024.
Camera inferioară a parlamentului francez a început procedura de demitere a președintelui Emmanuel Macron la cererea partidului de extrema stângă Franța Necucerită, transmite Le Figaro. Publicația franceză amintește că această formațiune face parte din marea coaliție de stânga Frontul Național care a acumulat cele mai multe voturi la alegerile parlamentare anticipate din vară, însă Macron a respins candidatura acesteia la funcția de premier desemnându-l pe conservatorul Michel Barnier. Este principalul motiv pentru care stânga a început procedura de demitere a președintelui Macron, menționează Le Figaro. Aceeași publicație constată că inițiativă nu are însă nicio șansă de a fi susinută, ea având nevoie de voturile a două treimi ale deputaților din cele două camere ale parlamentului de la Paris.
Partidul de guvernământ din Georgia oprește cursul de integrare europeană al țării făcând noi pași în direcția Moscovei, scrie publicația ucraineană Evropeiska Pravda. Publicația se referă la inițiativa partidului Visul Georgian de a-i cere iertare Moscovei pentru încercarea fostului președinte Mihail Saakașvili de a recupera în 2008 prin forță teritoriul Abhaziei și Osetiei de Sud. Prin această inițiativă, actuala conducere a țării spune că poate reintegra Georgia, dar de fapt testează opinia publică în vederea unor compromisuri cu Rusia înaintea alegerilor parlamentare din 26 octombrie, scrie Evropeiska Pravda. Publicația presupune că pentru a se menține la putere, Partidul de guvernământ va fi nevoit să falsifice rezultatele alegerilor, care ar putea să nu fie recunoscute de comunitatea internaională. Astfel, spre satisfacția Moscovei ar apărea unui nou motiv pentru blocarea căii de integrare europeană a Georgiei, criticată deja pentru adoptarea unor legi antidemocratice, conchide Evropeiska Pravda.
Publicațiile de pe mapamond relatează despre calamitățile naturale care fac ravagii în Europa. The Guardian scrie că în Portugalia, numărul morților în incendiile de vegetație a crescut la șapte după ce câțiva pompieri au rămas prinși în flăcări. Pentru a stinge cele 54 de focare de incendii, Franța, Grecia, Italia și Spania au trimis opt avioane speciale prin mecanismul de asistență reciprocă al UE, notează Theportugalnews. Pe de altă parte, ziarele străine descriu conscințele inudațiilor care au cuprins europa centrală și de est, urmare a precipitațiilor abundente. Potopul a lăsat în urmă distrugeri semnificative din România până în Polonia, constată Reuters. În timp ce apele se retrăgeau în multe zone, alții așteptau nervoși ca râurile să-și spargă malurile, relatează agenția de presă. Zonele de-a lungul graniței ceho-polone au fost printre cele mai afectate după weekend, în timp ce unele râuri revărsate au devastat orașe istorice, au prăbușit poduri și au distrus case. Acum, puternica furtună Boris, care a lovit Europa centrală, ajunge în Italia, o mare parte din țară fiind amenințată de ploi abundente, vânturi puternice și inundații, semnalează BBC.
Schimbările climatice influențează evenimentele meteorologice extreme, cum ar fi inundațiile din șase țări europene, care au dus la evacuări în masă ale orașelor, pe măsură ce apele continuă să crească, constată The New York Times. Ploile record fac parte dintr-un sistem cu mișcare lentă, de joasă presiune, numit Furtuna Boris, pe parcursul a patru zile căzând precipitații de cinci ori mai mari decât media pentru întreaga lună septembrie, precizează publicația.
