Revista presei internaționale: Cum va răspunde Israelul la atacul masiv din partea Iranului? Șeful guvernului francez a trecut „botezul focului ”
Presa internațională comentează atacul masiv cu rachete lansat aseară de Iran asupra Israelului și avansează diferite scenarii privind evoluția evenimentelor din Orientul Mijlociu. În atenția publicațiilor străine rămâne războiul din Ucraina, noul secretar general al NATO anunțând că apărarea acestei țări e una dintre prioritățile sale.
Iranul a lansat aseară un atac masiv cu 180 de rachete asupra Israelului ca răspuns la lichidarea liderului grupării teroriste Hazbollah vinerea trecută, transmite Jerusalem Post. Potrivit publicației, autoritățile israeliene estimează consecințele loviturilor aeriene, dar rapoartele preliminare arată că cea mai mare parte a rachetelor au fost distruse, resturile uneia dintre ele ucigând un palestinian. O rachetă a distrus o clădire din Tel Aviv, fiind înregistrate câteva cazuri de acest fel și în alte regiuni ale Israelului, subliniază Jerusalem Post.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat, citat de ziarul Haaretz, că Iranul a „făcut o greșeală gravă” atacându-i țara și că va „plăti prețul” pentru asta. Secretarul general al ONU Antonio Guterres a emis o declarație în care condamnă „extinderea conflictului din Orientul Mijlociu”, făcând apel la încetarea focului, dar nu menționează Iranul, precizează Haaretz. Aceeași publicație amintește că între timp, armata israeliană își continuă operațiunea din sudul Libanului pentru a distruge infrastructura militară a grupării Hezbollah, care lansează permanent atacuri în special asupra nordului Israelului de unde s-au refugiat zeci de mii de oameni.
După atacurile aeriene ale Iranului, Israelul poate reacționa schimbând decisiv cursul războiului, scrie The New York Times. Potrivit unor oficiali de la Washington citați de publicația americană, Israelul ar putea lansa lovituri aeriene pentru a distruge instalațiile nucleare iraniene, în special locurile de îmbogățire cu uraniu prevăzut pentru producerea bombelor nucleare. Naftali Bennett, un fost prim-ministru israelian, a scris pe rețelele de socializare că Israelul se confruntă cu „cea mai mare oportunitate din ultimii 50 de ani” de a schimba fața regiunii. „Trebuie să acționăm acum pentru a-i distruge proiectul nuclear, pentru a le distruge principalele instalații energetice și pentru a lovi în mod critic acest regim terorist”, a spus Bennett, citat de NYT. „Tentaculele acelei caracatițe sunt grav rănite – acum este momentul să țintim capul”, a adăugat el.
Situația se complică și în Ucraina, unde armata rusă a ocupat aproape întregul oraș Ugledar din sudul regiunii Donețk după opt luni de lupte intense, transmite Suspilne. Publicația precizează că e vorba de un oraș mic distrus aproape complet, dar important din punct de vedere strategic. Totuși, o parte a forțelor ucrainene continuă să apere unele zone nordul orașului pentru ocuparea căruia, rușii au suferit pierderi militare foarte mari, remarcă Suspilne. Federația Rusă a efectuat cel puțin două încercări ofensive majore de a captura orașul Ugledar în octombrie-noiembrie 2022 și ianuarie-februarie 2023, amintește UNIAN. Ambele încercări au dus la pierderi mari de personal și echipament militar, remarcă publicația.
Ukrinform relatează în același timp că armata rusă a împușcat 16 militari ucraineni care s-au predat în apropierea orașului Pokrovsk – o altă localitate din regiunea Donețk importantă din punct de vedere strategic. Procuratura Generală a Ucrainei a anunțat că anterior s-au înregistrat și alte cazuri de execuție a prizonierilor ucraineni, însă numărul acestora era mai mic, transmite Ukrinform, precizând că Rusia nu a comentat aceste acuzații.
Susținerea Ucrainei e una dintre cele trei priorități stabilite de noul secretar general al NATO Mark Rutte, accentuează Reuters, amintind că fostul premier olandez l-a înlocuit în funcție pe norvegianul Jens Stoltenberg, care a condus blocul militar trans-atlantic în ultimii zece ani. Potrivit agenției de presă, alte două priorități ale mandatului de patru ani, al lui Mark Rutte sunt consolidarea apărării colective și dezvoltarea parteneriatelor internaționale deja angajate de NATO cu țări terțe, precum Coreea de Sud sau Japonia.
Presa din Franța comentează primul discurs de politică generală prezentat de noul premier Michel Barnier în fața deputaților de la Paris. Potrivit Le Journal de Dimanche, șeful guvernului a trecut „Botezul focului ” în timp ce și-a ținut marți discursul în fața unei majorități macroniste divizate, a unei Adunări Naționale de extrema dreaptă care promite să se manifeste dur și a unei stângi care deja își dorește o încercare de demitere a guvernului.
Fără o majoritate absolută, Michel Barnier a fost nevoit să se adreseze opoziției, chemând-o să meargă la compromis, transmite Le figaro. Bugetul, migrația și apărarea sunt punctele cheie din foaia de parcurs a noului premier, notează Le point.
Și Sănătatea mintală va fi una dintre priorități ale noului guvern francez în 2025, transmite Euractiv. După ce a vorbit despre accesul la școli și educație, Barnier a abordat accesul la asistență medicală, în special în domeniul sănătății mintale și psihologice. Progresele în cercetare și tratament ar urma să ajute la prevenirea unor astfel de probleme în Franța, unde bolile mintale sunt în topul cheltuielilor pentru asigurări de sănătate, potrivit datelor guvernamentale, citate de Euractiv.
Politico scrie că autoritățile ar trebui să ia în considerare reglementarea dispozitivelor digitale precum smartphone-urile într-un mod similar cu produsele din tutun, pentru a combate impactul negativ din ce în ce mai mare al rețelelor sociale asupra sănătății mintale a tinerilor. „Poate că trebuie să ne gândim unde este potrivit să folosim dispozitive digitale și poate că este timpul să începem să ne gândim la locuri în care anumite dispozitive digitale nu ar trebui să fie folosite”, la fel cum am interzis fumatul în anumite zone, a spus Natasha Azzopardi Muscat de la Organizația Mondială a Sănătății, citată de Politico. Legătura dintre utilizarea rețelelor sociale și sănătatea mintală, în special în rândul adolescenților, atrage tot mai multă atenție. La începutul acestei veri, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis o „primă anchetă la nivel european cu privire la impactul rețelelor sociale asupra bunăstării tinerilor”, amintește Politico.
În fine, Jimmy Carter a împlinit, marți, 1 octombrie, 100 de ani, devenind astfel primul președinte american care a atins această adevărată piatră de hotar relatează CNN. Un democrat care a servit la Casa Albă din 1977 până în 1981, Carter și-a petrecut ultimele 19 luni primind îngrijiri paliative la domiciliul din statul său natal Georgia și speră să trăiască suficient de mult pentru a vota pentru Kamala Harris la alegerile prezidențiale din noiembrie, conchide CNN.
