Bibliotecile din R. Moldova, spații de promovare a valorilor europene. INTERVIU cu Eugenia Bejan
Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă” se implică activ în susținerea și realizarea Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, prin facilitarea accesului la carte atât în format clasic, cât și pe suport electronic. Totuși, atât Biblioteca Națională pentru Copii din orașul Chișinău – cea mai mare instituție de carte de acest fel din Republica Moldova, cât și majoritatea bibliotecilor publice din țară, se confruntă cu probleme în prestarea serviciilor digitale. Ca instrument inovator în descoperirea informațiilor, digitizarea la noi rămâne în urmă. Despre importanța angajării bibliotecilor în procesul de promovare a valorilor europene, am discutat cu directoarea Bibliotecii pentru Copii „Ion Creangă”, Eugenia Bejan.
Bibliotecile actuale ar trebui să se ralieze noilor tendințe de digitizare a cărților. Având în vedere că digitizarea sectorului cultural pe țară este, în general, redus, ce soluții propuneți dvs. pentru instituția pe care o conduceți, ca aceasta să facă față solicitărilor educaționale și de dezvoltare a copiilor?
Biblioteca Națională pentru Copii „I. Creangă” are o activitate destul de complexă. Însuși conceptul de bibliotecă s-a schimbat. Evident, lectura rămâne prioritară, deoarece de aici pornește educația și dezvoltarea multilaterală a copilului. Funcțiile bibliotecilor sunt cu mult mai largi, mai cu seamă, bibliotecile publice se implică în dezvoltarea și consolidarea comunității, promovarea alfabetizării, a cunoștințelor în diverse domenii. În fața noastră se pun mai multe sarcini – de la promovarea lecturii – la formarea cititorilor. Prioritară este și implicarea în educația digitală a cititorilor și avem în derulare un proiect cu un partener din străinătate – Organizația Internațională LB-WORD, prin intermediul căreia oferim copiilor, adolescenților diferite cursuri și programe ce țin de utilizarea tehnologiilor informaționale.
Un alt aspect, este educația pentru mediu, educația financiară, modul sănătos de viață. Desfășurăm diverse proiecte la nivel național, cum ar fi – Campania de promovare a lecturii “Să citim împreună”, iar în luna noiembrie organizăm Salonul Internațional de carte pentru copii și tineret. Cât privește promovarea valorilor europene, bibliotecile se implică foarte activ. Au loc diverse acțiuni de instruire, deoarece, noi, bibliotecarii, avem misiunea de a informa utilizatorii noștri despre valorile Uniunii Europene.
Biblioteca pe care o conduceți este un centru atractiv, educativ și, totodată, inovator. Generația de copii de azi are cerințe vis-à-vis de lecturi și formatul cărții. Ați menționat câteva proiecte viabile în derulare ce vizează tema. Cât privește fondul de carte de care dispune biblioteca, cabinetele de mediere, cărțile în format electronic (E-book) sau audiobook-uriler, acoperă cererea, sunt destule pentru micii utilizatori ai bibliotecii?
Cele mai multe cărți, desigur, le avem în format tipărit. Cât despre audiobook-uri sau E-book-uri, sunt foarte puține la număr. Atât cărțile virtuale, cât și înregistrările audio a cărților pentru copii, sunt provocări moderne pentru biblioteca noastră. Nu există în legislația noastră posibilități de a le procura sau de a le împrumuta. Noi lucrăm asupra elaborării unor recomandări: cum să abordăm serios problema și ce ar trebui să prevadă legislația ca bibliotecile să poată achiziționa E-book-uri sau audiobook-uri. În perspectivă analizăm această problemă.
Noi, bibliotecarii, încercăm să ajutăm comunitatea și una din soluții la aceste probleme este că deseori când avem astfel de cereri le recomandăm utilizatorilor surse sigure, biblioteci virtuale, cărți electronice gratuite de pe site-uri sigure. Cele mai des solicitate sunt cărțile în limbi străine, dicționarele, enciclopediile si chiar e mai convenabil să fie accesate în format digital, deoarece pot fi actualizate rapid.
Copilul este un matur în devenire. El este sincer cu societatea, atunci când societatea îi oferă servicii de calitate – inclusiv carte bună, cu conținut adecvat vârstei lui și un spațiu luminos și prietenos pentru a descoperi jocul de cuvinte. Ce servicii oferite de bibliotecă se află în top, sunt preferate de copii, accesate mai des?
Sigur că împrumutul de carte este în top. Oferim copilului accesul direct la raft. Foarte des părinții apelează la ajutorul bibliotecarilor. Bibliotecarii le propun cărți potrivite vârstei lor. Noi profităm de posibilitățile pe care ni le dau și mediile on-line. Pe pagina oficială a bibliotecii avem mai multe rubrici prin care recomandăm cărți pentru adolescenți, literatură în limbi străine, chiar și cărți în limba ucraineană, având grijă și de copiii refugiați din țara vecină. Și ei trebuie să fie conectați în societate și să acceseze cărți în limba lor.
Foarte populare sunt cluburile inițiate de bibliotecă – niște centre pe interese, unde ei interacționează direct cu copii de aceeași vârstă. Avem un club conversațional de limbă engleză, unde o profesoară de limba engleză s-a oferit să organizeze diverse activități pe gratis cu copiii noștri. Clubul “Arcadia” este de-asemenea foarte solicitat de copiii pasionați de literatură fantastică. Țin să menționez un alt club condus de adolescenți care, la rândul lor, au crescut în bibliotecă. Este vorba de Clubul “Bucuriile copilăriei”. Aici copiii citesc cărți împreună, cântă, pictează, se joacă –deci, este o activitate de socializare și cunoaștere. Și, nu în ultimul rând, aș aminti de Clubul de Robotică, de promovarea cunoștințelor STEAM, prin intermediul științei, tehnologiei, ingineriei, matematicii, etc. Deja al doilea an funcționează clubul CodChids, unde copiii au deja un nivel avansat de cunoștințe. Acest program este implementat de Fundația Progres din România. Am enumerat doar câteva activități importante pentru copii pe care le oferă Biblioteca Națională pentru Copii „I. Creangă”.
Loc plin de culoare și rafturi cu cărți, Biblioteca nu este numai un centru de împrumut. Se organizează frecvent ateliere pentru copii, cercuri de lectură, victorine literare, ore de studiere a limbii române și a limbilor străine. Activitățile despre care ați amintit mai sus sunt gratuite și au menirea de a face biblioteca un loc cât mai favorabil pentru elevi. În ce mod colaborați cu scriitorii pentru copii, educatorii și pedagogii, care interacționează direct cu copiii?
Biblioteca are acorduri de parteneriat cu instituții serioase, cum ar fi Uniunea Scriitorilor din Moldova și cu foarte multe grădinițe și școli din oraș și localitățile afiliate municipiului. Colaborăm cu toate bibliotecile publice și cu multe biblioteci școlare. O colaborare frumoasă avem cu editurile și scriitorii care scriu pentru copii și adolescenți. Este o activitate benefică, bazată pe ajutor reciproc și înțelegere. Sigur că ne-am dori ca profesorii să vină mai des la bibliotecă împreună cu copiii, dar înțelegem că în timpul orelor de clasă nu este permisă vizita la bibliotecă. Totuși, prin intermediul educatorilor și a pedagogilor stabilim și întărim relația dintre bibliotecă și copil. Copilul trebuie să descopere biblioteca de la vârstă fragedă, iar aceasta o poate face doar cu ajutorul unui adult.
Vă mulțumim!
În Republica Moldova activează peste 2600 de biblioteci, dintre care 40 sunt doar în orașul Chișinău.
Autor – Ludmila Alexei, jurnalist cultural
