Revista presei internaționale: Modelul Germaniei de Vest pentru Ucraina; Israelul - în alertă maximă pentru 7 octombrie. Un an de conflict
Publicațiile internaționale urmăresc îndeaproape evoluția conflictului din Orientul Mijlociu, la un an de când gruparea palestiniană Hamas a atacat Israelul. Totodată, ziarele străine relatează că Statele membre NATO iau în considerare să ofere Ucrainei „pași concreți” privind aderarea la Alianța Nord-Atlantică.
Israelul își intensifică atacurile împotriva grupărilor teroriste pro-iraniene din Gaza și Liban, transmite The New York Times. Publicația americană atrage atenția că atacurile israeliene s-au întețit odată cu apropierea zilei de astăzi, 7 octombrie, cand se împlinește un an de la atacul terorist al grupării palestiniene Hamas, care a păruns din Fâșia Gaza pe teritoriul israelian, ucigând în jur de 1200 de persoane. Acum, atacând simultan prin ofensive terestre și lovituri aeriene gruparea Hezbollah în Liban și Hamas în Gaza, Israelul se pregătește să riposteze și împotriva Iranului, subliniază The New York Times. Publicația amintește că Teheranul a lansat aproape 200 de rachete balistice asupra Israelului săptămâna trecută, reacționând în acest fel la uciderea fostului lider Hezbollah, Hassan Nasrallah.
Comunitatea Internațională e din ce în ce mai îngrijorată de o posibilă extindere a conflictului militar în Orientul Mijlociu, scrie The New York Times, precizând că Statele Unite se opun unor eventuale atacuri asupra instalațiilor nucleare din Iran care ar putea fi lovite de Israel. În pofida apelurilor la calm, premierul israelian Benjamin Netanyahu a repetat promisiunea de a lovi Iranul, precizând că țara sa are obligația de a riposta, relatează The Times of Israel.
În timp ce israelienii din toată țara se pregăteau să marcheze un an de când Hamas și-a lansat atacul devastator, autoritățile anticipeză atacuri programate să coincidă cu aniversarea, după ce un bărbat înarmat a deschis focul asupra pietonilor într-o stație centrală de autobuz dintr-un oraș din deșertul Negev, ucigând unul și rănind 10, în al doilea atac din ultima săptămână, precizează The Guardian.
La un an după atacul brutal al Hamas, care a pus capăt epocii de aur de două decenii a păcii relative și a legăturilor diplomatice în creștere a Israelului, țara este acum ferm pe contraatac și se pregătește să fie în război ani de zile, notează The Wall Street Journal. O mare parte din instituțiile de securitate din Israel consideră acum că aceste decenii au pus bazele atacului mortal din 7 octombrie din fortăreața Hamas din Gaza, care a ucis 1.200 de oameni și a luat alți 250 de ostatici. Israelul nu mai poate permite dușmanilor săi timpul și spațiul pentru a construi arsenale care pot reprezenta o amenințare existențială, au ajuns mulți să creadă, constată WSJ. Impactul acestei noi strategii este de așteptat să atingă aproape fiecare parte a societății israeliene, să remodeleze geopolitica Orientului Mijlociu și să zdruncine relațiile cu SUA, care, în calitate de principal aliat diplomatic și furnizor de arme al Israelului, a urmărit o diminuare a influenței sale, observă publicația.
Statele membre NATO iau în considerare să ofere Ucrainei „pași concreți” privind aderarea la Alianța Nord-Atlantică, relatează The Washington Post, care citează un diplomat occidental. Totuși, procesul nu va fi atât de rapid pe cât își dorește conducerea Ucrainei, precizează ziarul. Autoritățile de la Kiev exclud în mod categoric cedarea vreunui teritoriu ocupat de Rusia în schimbul păcii, dar cetățenii ucraineni încep să devină dispuși pentru un compromis temporar dacă le-ar fi garantată o umbrelă de securitate, cum e apartenența la NATO, spun diplomații citați The Washington Post. „Nu va fi o situație în care majoritatea absolută să recunoască” ocupația rusă, „dar ucrainenii sunt pregătiți pentru un format care ar presupune o amânare a revenirii complete a anumitor teritorii, cu condiția să existe un fel de factor de securitate”, conchide publicația americană.
Vestea privind posibilitatea ca Ucraina să obțină „pași concreți” privind aderarea la NATO vine în timp ce Financial Times dezvăluie, că există discuții privind soluționarea războiului după „modelul german”. După cel de-al Doilea Război Mondial, Germania a fost împărțită timp de câteva decenii între o Republica Federală cu un sistem democrat și alta cu un regim autoritar aflată sub influența Uniunii Sovietice. Ucraina ar fi putea fi acceptată în NATO pe modelul Germaniei de Vest, spun sursele publicației Financial Times.
Mii de cetățeni ai Ungariei s-au adunat sâmbătă în fața sediului televiziunii de stat a țării, protestând față de ceea ce au descris drept „mașina de propagandă” a guvernului condus de Viktor Orban, cerând un serviciu public de presă independent, transmite Euractiv. Potrivit publicației, protestatarii au ieșit în stradă la îndemnul partidului de centru-dreapta Respect și Libertate, condus de opozantul Peter Magyar, care nu demult și-a făcut apariția pe scena politică. E cea mai mare provocare pentru naționalistul Viktor Orban de când a ajuns la putere în 2010, remarcă Euractiv, precizând că potrivit sondajelor, partidul Respect și Libertate are 39% sprijin în rândul alegătorilor, comparativ cu 43% pentru partidul Fidesz al lui Orban. Publicația maghiară Nepszava, estimează că sprijinul pentru cel mai puternic partid de opoziție condus de Peter Magyar, ar putea crește simțitor până la alegerile parlamentare programate pentru începutul anului 2026. Chiar dacă, formațiunea Respect și Libertate Pare ar câștiga alegerile, ar fi nevoie de ani de zile pentru o întoarcere la democrație, constată publicația, care trece în revistă felul în care s-a schimbat Ungaria în cei 14 ani de conducere a lui Victor Obran.
Publicațiile străine reflectă și situația complicată din Bosnia. Echipe internaționale de salvare ajung în țară după inundații devastatoare și alunecări de teren, transmite Associated Press. Echipele de salvare trimise de vecinii Bosniei și din țările Uniunii Europene și-au unit duminică eforturile pentru a curăța dărâmăturile și a găsi oameni încă dispăruți din cauza inundațiilor și alunecărilor de teren care au devastat părți ale țării balcanice. Bosnia a cerut ajutor UE după ce o furtună puternică a lăsat zone întregi sub apă, făcând cel puțin 18 morți și zeci de răniți, mai scrie AP.
Publicația The Insider revine la subiectul morții liderului opoziției ruse, Alexei Navalnîi, prezentând argumente în sprijinul versiunii că acesta a fost otrăvit in detenție. Potrivit autorului, The Insider a avut acces la sute de documente oficiale legate de moartea politicianului din colonia penală aflată dincolo de cercul polar, în Kharp. Autoritățile au eliminat intenționat referirile la simptome care nu se încadrau în versiunea oficială, relevă The Insider. Medicul traumatolog Andrei Volna susține că este unul din doctorii care a avut ocazia să analizeze anamneza și fișele medicale ale lui Navalnîi la Omsk, când politicianul rus a fost otravit prima dată. Și acolo s-a operat cu două variante - un istoric medical a fost obținut neoficial de prietenii lui Alexei Navalnîi, iar celălalt a fost eliberat la cererea oficială a unui avocat, cusut, numerotat, bandajat - și cu sigilii, adică așa cum ar trebui să fie. În cea de-a doua versiune, au dispărut simptomele medicale precum că Navalnîi ar fi simțit dureri în stomac; faptul că avea convulsii, că vomita; și un detaliu foarte important a fost că s-a întins pe podea. Nu a căzut, observă specialistul. În cel de al doilea caz al otrăvirii, soldat cu deces, în varianta oficială la fel au fost omise un șir de simptome, notează The Insider. „Și mai este ceva, atunci când o persoană își pierde cunoștința din cauza insuficienței cardiace și a aritmiei (cauza morții formulată oficial după o examinare medico-legală) persoana nu se întinde ușor pe podea, ci cade. În cazul decesului lui Navalnîi, situația s-a dezvoltat destul de treptat, bolnavul având timp să stea întins pe podea”, remarcă Andrei Volna, citat de The Insider.
