Promisiunile electorale ale candidaților la prezidențiale, între soluții și promisiuni deșarte. Opinia expertului
Candidații la funcția de Președinte al Republicii Moldova fac adesea promisiuni iresponsabile, ce nu pot fi îndeplinite deoarece depășesc cadrul legal de atribuții prevăzut de lege, nu au mecanisme de implementare ori surse de finanțare, sau nici nu trebuie îndeplinite pentru că nu livrează societății niciun beneficiu sau chiar îi dăunează. Acestea sunt unele concluzii ale expertei Marina Soloviova, de la Centrul Independent Expert-Grup, care a analizat principalele componente socio-economice ale programelor electorale prezentate de aceștia.
Președintele țării nu stabilește nivelul sau coeficientul de indexare a pensiilor, nu conduce lucrările de construcție a drumurilor, spitalelor sau altor proiecte de infrastructură, nu se ocupă cu managementul datoriei publice, nu stabilește obiectivele și măsurile de politică fiscală sau monetară și nici nu creează locuri de muncă. Precizarea aparține expertei Maria Soloviova care a analizat promisiunile socio-economice ale tuturor candidaților la prezidențialele din 20 octombrie din perspectiva oportunității lor și fezabilității.
„De asemenea, multe din promisiunile pe care le fac candidații nu au surse de finanțare, nu sunt realizabile în general în condițiile economice curente. Pentru că mulți candidați propun, de exemplu, scutiri de impozite, subvenții ,creșterea pensiilor, salariilor și alte chestiuni care presupun creșterea cheltuielilor din bugetul public și totodată ei nu spun care ar fi sursele de finanțare. Dacă creștem cheltuielile bugetului public pentru anumite articole, atunci trebuie să reducem cheltuielile bugetului public pentru alte articole și candidații nu ne spun pentru care alte articole ei vor să reducă cheltuieli”, a menționat experta.
Experta remarcă totuși și o evoluție pozitivă. Pretendenții la fotoliul prezidențial dau dovadă de mai multă cultură electorală și sunt conștienți că alegătorii așteaptă lucruri concrete și nu promisiuni deșarte.
„Acum este mai bine în sensul că candidații și-au dat seama că alegătorii așteaptă totuși oferte electorale clare și detaliate. Ce anume propun, cum anume va fi realizat, dar, după cum am spus, programele își captează la descrierea mecanismelor concrete de implementare și a instrumentelor pe care le vor folosi candidații ca să ajungă la finalitățile dorite și nu indică sursele de finanțare de cele mai multe ori. Aceasta este problema. Și acest comportament nu este inofensiv pentru că, în primul rând, alegătorii pierd încrederea în alegeri ca un instrument democratic, pentru că ele se promit lucruri care, din start, nu sunt realizabile”, a mai explicat Maria Soloviova.
Precizăm că, la alegerile prezidențiale din 20 octombrie participă 11 candidați înregistrați de Comisia Electorală Centrală.
