Revista presei internaționale: Liderii europeni condamnă ingerința Moscovei în scrutinul din RM; Campania de sabotaj a Rusiei se intensifică în Europa
Mai multe publicații internaționale scot în evidență reacțiile liderilor occidentali la rezultatele alegerilor prezidențiale și referendumului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Presa străină semnalează noi tentative ale Rusiei de a destabiliza situația din țările blocului comunitar prin acte de sabotaj. În atenția presei internaționale rămâne și evoluția războiului ruso-ucrainean care provoacă noi tensiuni la nivel global.
Alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană au avut loc pe fondul unor ingerințe fără precedent ale Federației Ruse, transmite Euractiv, făcând referire la concluzia Comisiei Europene. Potrvit executivului de la Bruxelles, Rusia a depus eforturi fără precedent pentru a destabiliza situația din Republica Moldova prin amestecul ei ilegal în procesul electoral al statului. Euractiv citează diferiți lideri europeni care au transmis mesaje asemănătoare, între care președinții Comisiei Europene, Consiliului și Parlamentului European. Ei au salutat rezultatul votului chiar dacă la referendum cetățenii au înclinat balanța electorală cu doar câteva zecimi de procent în favoarea aderării la blocul comunitar, scrie Euractiv.
Tonul de la Bruxelles este foarte dur, cu acuzații directe ale Moscovei că dorește „destabilizarea procesului democratic” din RM și împiedică aderarea acesteia la UE, remarcă El Mundo. Potrivit Bruxelles-ului, a existat „interferență și manipulare totală a informațiilor” din partea Moscovei și a împuterniciților săi „în multe zone”, toate acestea având ca scop „destabilizarea procesului democratic” al fostei republici sovietice. În plus, campania Rusiei nu se limitează la contextul zilei alegerilor, ci, potrivit Bruxelles-ului, are loc din 2022 , „după invazia Ucrainei”, precizează El Mundo.
Agenția France Press îl citează la rândul său pe purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru Securitatea Națională de la Casa Albă, John Kirby, potrivit căruia, Rusia nu a reușit să submineze alegerile din Republica Moldova, chiar dacă a „lucrat energic” în acest sens. Votul pozitiv de la referendum e un pas înainte pe calea integrării europene a Republicii Moldova, a declarat reprezentantul administrației de la Washington, citat de AFP. Agenția de presă precizează că de cealaltă parte, Moscova a pus la îndoială corectitudinea desfășurării scrutinului, exprimându-și nedumerirea față de diferența dintre voturile oferite pentru Maia Sandu și cele acordate pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Între timp, campania de sabotaj a Rusiei se intensifică în Europa, titrează Reuters. Agenția de presă scrie că serviciile de informații europene au descoperit o nouă tentativă a Moscovei de a recruta persoane din Uniunea Europeană pentru a săvârși infracțiuni pe teritoriul acesteia. Potrivit Reuters, un estonian vorbitor de limbă rusă a trimis mesaje pe mai multe rețele sociale pro-Kremlin propunându-le cetățenilor europeni câte 10 mii de dolari în criptomonede în schimbul săvârșirii unor acte de sabotaj în țările lor, inclusiv spionarea bazelor militare, incendierea de vehicule și chiar crime. Oficialii occidentali spun că astfel de incidente au crescut vertiginos în Europa de la începutul acestui an, existând suspiciuni că agenți plătiți de ruși ar fi în spatele unei serii de infracțiuni, notează Reuters amintind că Rusia a negat categoric orice implicare.
Evoluția războiului ruso-ucrainean provoacă noi tensiuni la nivel global, semnalează publicațiile internaționale, referindu-se la impactul implicării în conflictul militar a Coreei de Nord de partea Rusiei. Coreea de Sud l-a convocat pe ambasadorul Rusiei, cerând „retragerea imediată” a trupelor nord-coreene despre care spune că sunt antrenate să lupte în Ucraina, transmite BBC. Serviciul britanic de presă amintește că potrivit agenției de spionaj de la Seul, aproximativ 1.500 de soldați nord-coreeni, inclusiv din forțele speciale, au sosit deja pentru antrenamente în Rusia. Unele rapoarte apărute în presa sud-coreeană au sugerat că în viitorul apropiat, în Ucraina urmează a fi dislocați până la 12.000 de soldați nord-coreeni, scrie BBC, constatând că Moscova, ca și Kievul, duce lipsă de militari pe câmpul de luptă, unde încearcă să recruteze soldați străini pentru a evita mobilizarea nepopulară a propriilor cetățeni.
Coreea de Sud nu se limitează doar la cererea adresată Moscovei de a expulza soldații nord-coreeni din Rusia, scrie Newsweek. Potrivit publicației, Autoritățile de la Seul avertizează că ar putea trimite în Ucraina un anumit număr de militari sud-coreeni, inclusiv ofițeri de informații specializați în problemele legate de Coreea de Nord. Acești ar putea furniza Kievului informații despre doctrina, tacticile militare și operațiunile Phenianului, și oferi servicii de traducere în cazul în care Forțele Armate ucrainene capturează soldați nord-coreeni, mai scrie Newsweek. Chemarea soldaților din Coreea de Nord ar putea fi o „greșeală uriașă” pentru Putin, deoarece „își face brusc un nou inamic” - Coreea de Sud comentează Bild. Tabloidul german subliniază că până acum Coreea de Sud a sprijinit Ucraina doar cu ajutor umanitar și căști, iar acum ar putea trimite arme letale Kievului ca răspuns la implicarea Coreei de Nord în război de partea Rusiei. Coreea de Sud are una dintre cele mai mari armate din lume cu aproximativ 3,6 milioane de soldați, amintește Bild.
În fine, Kremlinul a anunțat că președintele rus Vladimir Putin se va întâni joi cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, în timpul summit-ului BRICS găzduit de Rusia în orașul Kazan, relatează EFE. Aceasta va fi prima vizită a lui Antonio Gutteres în Rusia, după cea din 26 aprilie 2022, când secretarul general al ONU se arăta încrezător într-un rezultat „pozitiv” al negocierilor de pace cu Ucraina, amintește agenția de presă. Summit-ul BRICS are loc într-un moment în care Rusia, vizată de sancțiuni internaționale severe, vrea să demonstreze eșecul politicii de izolare a acesteia, conchide EFE.
