Corespondență // Budapesta și cea de-a cincea ediție a Comunității Politice Europene
Chiar dacă atenția liderilor UE rămâne îndreptată spre vest, peste Atlantic, ea se deplasează pentru scurtă vreme spre est, spre Ungaria, pentru întâlnirile de joi și vineri ale Comunității Politice Europene (CPE). Ele sunt organizate la Budapesta de Ungaria lui Viktor Orbán, care deține până la sfârșitul anului președinția rotativă a Uniunii Europene. Orbán se află, de altfel, în poziție de forță, după ce idolul său Donald Trump a câștigat alegerile în SUA, iar el poate acum fi sigur că nimeni nu îi va mai reproșa faptul că s-a grăbit la Tbilisi luna trecută pentru a felicita partidul pro-rus Visul georgian, învingător în ultimele alegeri parlamentare.
Aparent, principalul punct de pe ordinea de zi la Budapesta este Ucraina. Și din moment ce Orbán găzduiește întâlnirea, nu este clar ce fel de de ton va lua discuția. Oficialii maghiari au fost rezervați cu privire la lista de invitați, lăsând să scape doar că mai mulți lideri nu vor participa și că absența lor nu ar trebui considerată un boicot al Ungariei. Este de așteptat să participe premierul turc Recep Tayyip Erdoğan, în schimb prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez nu va călători la Budapesta, invocând inundațiile mortale.
Un proiect mai veche, privit inițial cu suspiciune
La treizeci și trei de ani de la proiectul Confederației europene al răposatului președinte francez François Mitterrand, liderii a 47 de țări, de la Islanda la Azerbaidjan, au creat în mod concret un forum de discuții pe subiecte de interes comun. Pentru Emmanuel Macron, cel care a relansat conceptul lui Mitterrand, este vorba și de a propune o cooperare concretă țărilor candidate la UE, în primul rând Ucraina și Republica Moldova.
În 1991, țările proaspăt eliberate de jugul sovietic bănuiau că proiectul Confederației propus atunci de François Mitterrand era un simplu surogat pentru intrarea lor în CEE. Astăzi, Emmanuel Macron i-a lămurit și liniștit pe liderii estici: obiectivul acestei noi structuri este dimpotrivă să le permită țărilor precum Ucraina sau Republica Moldova, dar și celorlalți candidați, celor din Balcani, să participe la anumite programe ale Uniunii (schimburi de studenți, profesori, cercetători) înainte de aderare. Sau chiar și de a participa la Consiliile de Miniștri ale UE care îi privesc, de exemplu în domeniul energiei.
Lucruri care concretizează în ochii populațiilor acestor țări candidate avantajele unui club (UE) ce pare mereu mai greu de pătruns. Brexitul, pandemia și apoi războiul din Ucraina au accelerat considerabil integrarea internă a UE. Cei Douăzeci și șapte au recurs la un sistem de datorii comune, au cumpărat vaccinuri în comun, au impus împreună sancțiuni masive Rusiei.
Mulți observatori nu iau însă în continuare foarte în serios această inițiativă, «Comunitatea politică europeană», la a cărei reuniune participă, pe lângă țări estice precum Ucraina și Republica Moldova, dar și Turcia lui Recep Tayyip Erdoğan, precum și țări care nu doresc să adere la UE, cum sunt Marea Britanie, Elveția sau Norvegia.
Blocarea agresivității Rusiei
Un alt scop al Comunității Politice Europene este acela de a contracara influențele ostile puternice, ruse și chineze de exemplu, care au înflorit în ultimii ani la marginea Uniunii, în special în Balcanii de Vest, dar și în Ucraina. Această regiune estică a Europei, încă străbătută de linii de fractură adânci și foarte vechi, riscă o permanentă destabilizare. De asemenea, regiunea oferă un teren de acțiune pentru traficanți și mafii, la porțile spațiului Schengen.
Una dintre provocările întâlnirii constă în a nu permite certurile, pentru a nu spune confruntările, care îi opun pe unii dintre invitați să escaladeze. Este complicat să-i faci pe liderii azeri și armeni să stea la aceeași masă. Turcia întreține relații execrabile cu Grecia și Cipru. Serbia și Kosovo au trecut prin ciocniri violente la granița lor în urmă cu doi ani.
Viitorul CPE nu este în acest stadiu asigurat. Ar putea cunoaște aceeași soartă ca și Uniunea pentru Mediterana, lansată cu mare pompă de Nicolas Sarkozy în 2008. Dar în contextul dramatic al încheierii anului 2024, Comunitatea Politică Europeană are marele merit de a oferi un forum care lipsea.
Autor: Dan Alexe
