„Arta împotriva urii”: Tinerii de pe ambele maluri ale Nistrului luptă prin artă împotriva discriminării
Situațiile discriminatorii și efectele negative ale discursului de ură au fost transformate în artă de un grup de tineri de pe ambele maluri ale Nistrului. Expoziția „Arta împotriva urii” reunește 41 de lucrări care abordează teme precum prejudecățile, discriminarea și impactul cuvintelor asupra demnității umane.
Expoziția, organizată în Parcul Central din Chișinău, își propune să sensibilizeze publicul cu privire la efectele devastatoare ale urii și să promoveze toleranța și incluziunea. Vernisajul este deschis publicului până pe 22 noiembrie.
Adriana Gușan, masterandă și una dintre participantele la expoziție, subliniază importanța intenției din spatele cuvintelor. În cele trei lucrări grafice expuse, ea evidențiază forța cuvintelor și impactul lor asupra respectului de sine.
„Eu am abordat sensul cuvintelor, prin lucrarea mea am făcut un fel de rebus prin care utilizând aceleași litere formează două cuvinte care au sensuri diferite și asta demonstrează că încărcătura emoțională a acestor litere este doar intenția cu care noi le rosti,” a explicat Adriana Gușan.
Discriminarea în politică, reflectată în artă
Veaceslav Căușnean, student la specialitatea design grafic, a ales să ilustreze discriminarea din sfera politică, considerând-o un fenomen periculos care afectează întreaga societate.
„Eu am realizat un desen despre discriminare în termeni politici, am descris situația noastră politică în ansamblu așa cum o văd și o simt, iar momentan nu îmi place ce se întâmplă, totul este foarte egoist. Eu cred că mai întâi trebuie să fim mai deschiși cu oamenii, pentru că societatea ar trebui să știe ce se întâmplă în politică și să ia parte la procesele politice,” a declarat Veaceslav.
Violența verbală – punctul de plecare al discriminării
Pentru Alexandra Verbițkaia, violența verbală reprezintă rădăcina multor forme de discriminare. Lucrarea sa folosește imagini ale mâinilor pentru a personifica oamenii și cuvinte care creează o „capcană” simbolică.
„În lucrarea mea am vrut să subliniez violența verbală prin înfățișarea mâinilor care personifică oamenii și am folosit cuvinte pentru a descrie un fel de capcană. Astfel am vrut să arăt că acest lucru nu este normal și că oamenii nu ar trebui să tolereze violența verbală. În ultimul timp ne-am obișnuit cu cuvintele, aparent, inofensive, dar care rămân în memoria noastră și ulterior, ne luptăm mult timp cu ele,” a spus Alexandra.
Mesajul ONU: Incluziunea și toleranța, soluții împotriva urii
Reprezentanta Oficiului ONU pentru Drepturile Omului în Moldova, Bea Ferenci, a subliniat necesitatea unor intervenții urgente pentru a combate discursul instigator la ură, un fenomen răspândit la nivel global.
„Discursul de ură, în esență înseamnă acele caracteristici pe care oamenii le au și sunt folosite împotriva lor într-un mod negativ, discriminatoriu. Iar acest fapt creează suferință și poate duce la violență. Din păcate, acesta este un fenomen global, întâlnit nu doar în Republica Moldova. Și este foarte important să-l contracarăm prin creșterea gradului de conștientizare a oamenilor pentru a înțelege ce este discursul instigator la ură, ce impact poate avea și cum îl contracarăm. Putem să facem față acestui fenomen prin incluziune, prin acceptarea diversității și prin toleranță,” a declarat Ferenci.
Expoziția în aer liber din Parcul Central al capitalei, a fost organizată de Oficiul ONU pentru Drepturile Omului în Moldova, în colaborare cu Facultatea de Arte Plastice și Design a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” și va fi deschisă publicului până pe 22 noiembrie.
Acest material a fost realizat în cadrul Campaniei Uniți împotriva crimelor motivate de prejudecată, realizată de Asociația Presei Independente (API) în parteneriat cu un grup de ONG-uri din domeniile drepturilor omului și justiție, cu sprijinul Millennium Partners.
#UnițiÎmpotrivaCrimelorDeUră #MillenniumPartners
Autor: Cristina Prisacari
