Reforma justiției, între așteptări și realitate: discuție cu ministra Veronica Mihailov-Moraru
Corupția electorală, ritmul reformelor și schimbările necesare în justiție sunt subiectele abordate în cadrul emisiunii La 360°. Cristina Popescu și ministra justiției, Veronica Mihailov-Moraru, discută despre măsurile urgente pentru eficientizarea sistemului judiciar, dar și despre obstacolele întâmpinate în lupta împotriva corupției.
Cristina Popescu: Bun găsit, stimați ascultători, la o nouă ediție a emisiunii La 360°. După o pauză în campania electorală, am revenit cu emisiunea La 360° în care readucem invitați pe potriva așteptărilor dumneavoastră. Astăzi, așadar, „Nu poți face justiție cu mănuși albe”, a declarat președinta Maia Sandu în campania electorală. Ea cere Guvernului și Parlamentului măsuri urgente și eficiente în justiție.
Tot ea, astăzi, a solicitat, după ședința Consiliului Suprem de Securitate, accelerarea examinării cauzelor privind corupția electorală. Maia Sandu consideră activitatea Procuraturii Anticorupție un eșec total, iar premierul Dorin Recean a promis că va efectua remanieri în cabinetul de miniștri în următoarele zile, inclusiv în domeniul justiției. Întrebarea este dacă justiția este responsabilă de expansiunea corupției electorale. Ce măsuri s-au ratat pentru a opri gruparea criminală Șor? Există oameni de încredere în justiție gata să combată caracatița corupției și ce schimbări își propun să facă guvernanții?
Acestea, dar și alte subiecte ce țin de reforma justiției, vom discuta astăzi cu ministra justiției, Veronica Mihailov Moraru.
Cristina Popescu: Doamna ministră, așa cum am zis mai devreme, începem cu Consiliul Suprem de Securitate. Astăzi a fost convocată această ședință. Ați fost și dumneavoastră? Ce s-a discutat și ce se cere de la dumneavoastră, doamna ministră?
Veronica Mihailov-Moraru: Deci, a fost o discuție mai amplă pe ceea ce s-a întâmplat în cadrul alegerilor electorale. Mă refer la acea amploare a fenomenului de corupție electorală.
S-a făcut o analiză, să spunem așa, a activității organelor de drept și atât a legislației, cât și a tuturor provocărilor care au fost. Și, respectiv, în rezultat, s-a venit cu mai multe recomandări pe ceea ce ține de revizuirea legislației, revizuirea activității instituțiilor.
Astfel încât să prevenim pe viitor astfel de situații, dar și să fim mai eficienți pe segmentul ce ține de combaterea corupției și, mai ales, de sancționare. Fiindcă trebuie să recunoaștem că, în ultimii ani, au fost făcute mai multe modificări în legislație, atât ce ține de Codul Penal, Codul Contravențional, Codul de Procedură Penală, măsurile speciale de investigații.
Și, în acest sens, faptul că s-au documentat atâtea cauze de corupție electorală, mai ales și față de cetățeni pe cauzele contravenționale, la fel este un rezultat al multiplelor modificări legislative care s-au făcut. Dar nu a fost suficient pentru a combate amploarea respectivă.
Este și o problemă de mentalitatea societății, fiindcă nu se conștientizează gravitatea acestui fenomen. Fiindcă votul trebuie să fie unul liber exercitat și nu unul cumpărat. Este vorba de apărarea democrației.
Iar, pe de altă parte, este nevoie de o mai bună aplicare a legii și o activitate cât mai eficientă din partea instituțiilor de drept. Și de aceea a fost analizat acest aspect în cadrul ședinței Consiliului și, în rezultat, atât Guvernul, Parlamentul și alte instituții care fac parte din acest sistem al justiției, vom veni cu mai multe propuneri. Inclusiv ca niște lecții învățate, să spunem așa, pentru a îmbunătăți situația pentru viitor și a evita astfel de fenomene.
Cristina Popescu: Despre propuneri, doamna ministră, președinta a declarat că alegerile sunt fraudate nu de astăzi și nu de ieri, dar de ani de zile. Ori, dumneaei a amintit despre primele cazuri care au fost în UTA Găgăuzia. De atunci este un an și ceva și, deocamdată, nu vedem să fie oprit acest flagel. Totuși, doamna ministră, ea a solicitat Guvernului, respectiv Ministerului Justiției, să modifice legea astfel încât cazurile privind corupția electorală să fie examinate mai rapid.
Ce propuneri ar avea Ministerul Justiției la acest subiect și ce înseamnă examinarea dosarelor mai rapid?
Veronica Mihailov- Moraru: Da, într-adevăr, s-a menționat astăzi că asupra fraudării alegerilor, cumva au fost mai multe tentative de mai mulți ani. Și partea negativă este a faptului că nu s-a creat acest sentiment de răspundere și cumva s-a creat fenomenul impunității.
În primul rând, haideți să recunoaștem că investigarea și examinarea unor cauzelor de corupție, mai ales când sunt implicate grupări criminale, nu este un proces ușor. Este un proces destul de complex. În al doilea rând, și ca să ai o sentință cu anumite rezultate, trebuie să fie acumulate probe în mod calitativ care să reziste oricăror solicitări de vicieri sau de nulitate. Și, în al doilea rând, este vorba și că, în instanță de judecată, de regulă astfel de cauze se examinau foarte încet. Și, din păcate, noi nu am avut mai multe sentință pe ceea ce ține de condamnarea celor care se fac vinovați de fraudarea legilor. Ne aducem aminte că, totuși, anumite rezultate au fost simțite, dar nu suficient, urmare a specializării judecătorilor, a celor nouă judecători care fac parte din acea listă de specializați în cadrul Judecătoriei Chișinău.
Și am observat în spațiul public, în ultimele luni, mai multe pronunțări de sentință, inclusiv în urmare a acordurilor de recunoaștere a vinovăției. Dar aceasta nu a fost suficient ca societatea să aibă niște semnale clare, puternice, că orice fraudare sau corupție a votului se pedepsește.
Și, în acest sens, am reflectat astăzi și urmează să reflectez și cu echipa de la Ministerul Justiției cum mai putem să ajustăm legislația ca să nu se permită acele tergiversări sau ca cauzele de corupție să fie examinate cu cea mai mare prioritate.
Noi am prevăzut deja anul trecut, în Codul de Procedură Penală, că cauzele de corupție se examinează cu prioritate alături de cauzele cu arestați și minori. Dar, probabil că nu este suficient și vom vedea cum putem eficientiza și la etapa de urmărire penală. De exemplu, cum ar fi în cazurile de efectuare a expertizelor judiciare, ca să suplinim numărul de experți necesari. Și în instanță de judecată ca instanța să poată să examineze prin ședințe fixate continuu.
Cristina Popescu: Dar ați putea să veniți cu câteva exemple, ce măsuri ar putea să întreprindă sau ce schimbări legislative ar putea fi întreprinse astfel ca solicitarea președintei Maia Sandu de examinare rapidă a acestor cazuri să fie făcută?
Veronica Mihailov -Moraru: Deci, una dintre ele ar fi fixarea mai clară a faptului că cauzele de corupție să se examineze în ședințe consecutive. Adică, odată ce a fost primit dosarul în instanță de judecată, el se examinează până la finalizare și fără acele situații de amânare peste luni de zile, încât să dureze finalizarea acestuia. Un alt exemplu ar fi revizuirea etapei de examinare a cererilor, astfel încât toate să fie epuizate la etapa preliminară, examinarea cererilor. Și, nu în ultimul rând, probabil niște acțiuni ce țin de disciplinarea părților în proces.
Cristina Popescu: S-au discutat aceste propuneri?
Veronica Mihailov- Moraru: La general, însă urmează, în următoarele zile, să analizăm mai detaliat, fiindcă noi nu putem face nici niște modificări pur și simplu. Ele trebuie să fie analizate, fundamentate, astfel încât să asigurăm, pe de o parte, eficiența examinării cazului și asigurarea interesului public. Iar, pe de altă parte, și drepturile părților la apărare.
Cristina Popescu: Apropo, și președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat zilele trecute că, în această sesiune, se va veni cu modificări la lege astfel încât cei care corup alegătorii să fie pedepsiți mai dur.
Iată, pe această filieră au fost făcute modificări. Am văzut că, oricum, nu i-au afectat nici pe cei care corup, dar nici pe cei care acceptă mită pentru a-și vinde votul. Ce măsuri mai dure pot fi incluse în legislație astfel ca să fie oprit odată și pentru totdeauna furtul votului alegătorilor?
Veronica Mihailov Moraru: În 2022, Ministerul Justiției a venit cu un proiect amplu ce ține de modificarea pedepselor pentru infracțiunile de corupție electorală. Atunci a fost primul pas, haideți să spunem așa, și de înăsprire, dar și de clarificare a componentei.
Ulterior, atunci când a fost promovat Codul Electoral, s-a venit cu un cadru conex la acesta. Iarăși au fost revizuite anumite pedepse, inclusiv sub aspect de răspundere a Codului Contravențional, cât și a Codului Penal. Anul acesta, la începutul anului, iarăși, la fel, a fost introdusă coruperea electorală politică, pasivă și activă. Și s-a introdus, în premieră, acea contravenție a articolului 47 prim, pentru care avem și un număr impunător de persoane fizice care au fost sancționate pentru primirea banilor și cu sume de amenzi nu așa de mici.
Noi putem la nesfârșit să înăsprim, dar nu cred că aceasta este soluția cea mai bună. Soluția cea mai bună este ca să avem rezultate de răspundere, ca oamenii să conștientizeze că faptele se pedepsesc pe bune. Iar cei care sunt, să spunem așa, liderii acestor scheme, să fie pedepsiți aspru.
Apropo, pentru cei care organizează, finanțează astfel de acțiuni, pedepsele sunt mult mai mari. Însă este important să se ajungă la o finalitate și atunci vor fi niște exemple grăitoare pentru ca să se descurajeze fenomenul pe termen lung.
Cristina Popescu: Și atunci, dacă e să ne referim la modificări legislative în ce ține de pedepse, pentru următoarea perioadă nu se prevăd?
Veronica Mihailov Moraru: Nu excludem această posibilitate, dar reiterez faptul că noi putem să înăsprim la nesfârșit și să rămână pe hârtie. Important este modul de aplicare a legii și modul calitativ de investigare din partea organelor de drept, a poliției.
Și aici, evident, o colaborare activă și calitativă din partea ofițerilor de urmărire penală, procuratură, instanță de judecată, astfel ca actul de corupție să fie investigat și finalizat cu pedeapsă.
Cristina Popescu: Referitor la ofițerii de urmărire penală, procuratură, cei pe care i-ați menționat dumneavoastră, cei care, de fapt, ar trebui să ducă la bun sfârșit aceste cauze și să demonstreze societății că, într-adevăr, se acționează pe aceste cazuri. Și să avem pronunțate sentințe astfel ca alții sau ceilalți cetățeni care sunt tentați de vinderea votului să nu mai accepte astfel de lucruri.
Apropo, aici, doamna ministră, vroiam să ajung și să ne spuneți cât de mult se opun, totuși, judecătorii și procurorii față de examinarea acestor cauze. Mai devreme ați spus că se examinează foarte încet aceste cauze. De ce? Ce stă în spate sau cum sunt motivați acești judecători?
Veronica Mihailov Moraru: După cum spuneam puțin mai devreme, examinarea unor astfel de cauze nu este un proces simplu. Este un proces destul de complicat, fiindcă vorbim despre dosare cu mai multe probe, mai mulți participanți în proces.
Cred că, totuși, nu putem spune că nu avem niște progrese în ceea ce ține de ritmul de examinare a unor astfel de cauze. Spuneam mai devreme de acea listă a judecătorilor.
Dar, până la urmă, cred că este vorba și de, nu putem spune că, până la urmă, doar judecătorul s-ar face cumva responsabil de faptul că astfel de cauze se examinează mai lent. Este vorba și, mult contează și comportamentul părților în proces, cât de bine sunt pregătiți.
Mă refer procurorul cu toate probele la vedere, cu toți martorii aduși. Mă refer la avocați și inculpați dacă tot cer amânări sau diferite probe. Deci, cumva, toate la un loc.
Dar, până la urmă, cred eu că cel mai important este ca atât judecătorul, cât și ceilalți participanți să fie corecți. Iar judecătorul să fie ferm la orice tentativă de tergiversare sau de amânare a procesului.
Cristina Popescu: Deci dumneavoastră excludeți că ar fi tergiversate intenționat aceste examinări ale acestor dosare?
Veronica Mihailov-Moraru: Acum, eu cred că am toate premisele, având în vedere că am văzut anumite progrese pe această parte. Însă, cu siguranță, nu exclud cauzele, tentativele în trecut în privința tergiversării și din partea judecătorilor.
Mai bine zis, evitarea de a-și asuma examinarea rapidă, eficientă și sentința.
Cristina Popescu: Deci există judecători care evită să-și asume?
Veronica Mihailov-Moraru: Probabil este vorba de o lipsă de curaj sau o lipsă de pregătire pe dosar.
Cristina Popescu: Nu credeți că sunt influențați?
Veronica Mihailov-Moraru: Nu au cum să fie.
Cristina Popescu: politic sau, cel puțin, nu știu, a ajuns influența oligarhilor și în interior?
Veronica Mihailov-Moraru: Cu siguranță judecătorii și procurorii acum sunt, să spunem, nu au de ce să se plângă de careva imixtiuni în activitatea lor. Însă, dacă cumva, în activitatea acestora, ei sunt influențați sau amenințați din partea anumitor persoane, conform legislației, sunt obligați să le facă publice și să informeze Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor.
Dimpotrivă, noi încurajăm toți judecătorii și procurorii cinstiți să-și facă treaba și să fie curajoși, fiindcă ei, dimpotrivă, vor fi susținuți și înțeleși. Fiindcă noi vrem și să credibilizăm sistemul. Iar nimic nu poate credibiliza sistemul în fața societății ca aceștia să aibă un nivel de încredere mai mare în justiție decât prin munca de zi cu zi conform legii.
Cristina Popescu: Apropo, președinta Maia Sandu a declarat, foarte repede vreau să citez, „Trebuie să recunoaștem că schimbările pe care le-a făcut Procuratura Anticorupție nu au dat rezultate”. Și sugestia, recomandarea Consiliului Suprem de Securitate către Guvern a fost să vină cu o propunere nouă pentru a schimba situația de la Procuratura Anticorupție.
Pentru că am văzut un eșec total din partea acesteia pe lupta împotriva corupției mari și, mai ales, pe lupta împotriva corupției politice. Ce propunere nouă ar putea veni, cu ce propuneri noi ar putea veni Guvernul, respectiv Ministerul Justiției, pentru a schimba situația din Procuratura Anticorupție?
Veronica Mihailov-Moraru: La moment, nu suntem gata să venim cu un răspuns, fiindcă nu este atât de simplu să revizui această, cum să zic, reformă a Procuraturii Anticorupție. Mai ales că aceasta a trecut prin mai multe etape de reformare.
Reamintim că anul trecut această Procuratură Anticorupție a fost delimitată, decuplată, să spunem așa, de Centrul Național Anticorupție. Fiindu-i revizuite competențele sale pentru ca să se axeze pe investigarea cauzelor de corupție mare, adică cauzele de corupție politică și cauzele cu proporții mari.
Și, ulterior, această instituție a fost revizuită sub aspect de personal, în sensul că să-i fie atribuit un număr mai mare de personal, urmând ca să-și completeze personalul cu ofițeri de urmărire penală, ofițeri de investigații. Având în vedere că, cumva, așteptările au fost mult mai mari decât ceea ce s-a livrat, probabil că se va revizui sub aspect de competențe, sub aspectul de capacități la nivel instituțional. Vom reveni în zilele următoare, mai exact după ce vom avea o analiză mai detaliată.
Cristina Popescu: Apropo, președinta Maia Sandu numește un eșec total al Procuraturii Anticorupție în lupta împotriva corupției mari, mai ales în lupta împotriva corupției politice. Cum se explică inacțiunea Procuraturii Anticorupție, doamna ministră? Dumneavoastră cum vă explicați, iată, această inacțiune, mișcare, așa cum o numește doamna președinte?
Veronica Mihailov-Moraru: Nu putem nega că au fost și anumite rezultate livrate de această Procuratură Anticorupție, cum ar fi cazul Interpol sau anumite cauze recent în instanța de judecată care s-au soldat, s-au finalizat urmare a unui acord de recunoaștere a vinovăției încheiate. Însă, totuși, așteptările au fost mult mai mari și aici se vede că ceva nu a fost suficient până la capăt în această reformă.
Cristina Popescu: Ce anume? Dumneavoastră cum credeți?
Veronica Mihailov-Moraru: După cum spuneam, urmează să facem o analiză mai detaliată, să vedem asupra volumului de cauze care le-au avut, sub aspectul de legislație, sub aspectul de resurse dacă au fost sau nu un impediment. Și urmează să vedem soluția care este, fiindcă atunci când faci anumite reforme, trebuie să vezi foarte bine ce nu a mers.
Cristina Popescu: Iată, între timp, vedem pe știri că, la doar câteva ore după anunțul despre prima condamnare într-un dosar de corupție politică, Procuratura Anticorupție anunță că a finalizat urmărirea penală și urmează să mai expedieze în instanța de judecată o altă cauză. În dosar este vizat un președinte al oficiului teritorial Bălți din partea fostului partid Șor. Urmărirea penală a fost pornită în luna ianuarie 2022. Vedem că primele semne apar după ieșirea președintei Maia Sandu. De ce nu ar fi să fi fost, iată, aceste ieșiri și aceste, de exemplu, anunțarea condamnărilor în dosar mai devreme și nu acum când președinta Maia Sandu arată din deget?
Veronica Mihailov -Moraru: Nu știu, la întrebarea dată trebuie să răspundă cel mai bine reprezentanții Procuraturii Anticorupție. În următoarele zile voi încerca să am o discuție cu colegii din cadrul Procuraturii Anticorupție pentru a vedea și poziția acestora.
Cristina Popescu: Veronica Dragalin ar putea fi demisă de la șefia Procuraturii Anticorupție pentru astfel de rezultate?
Veronica Mihailov -Moraru: Nu au fost astfel de discuții în acest sens.
Cristina Popescu: Nu ați discutat și astăzi nu s-a discutat la Consiliul Suprem de Securitate?
Veronica Mihailov-Moraru: Am discutat doar strict instituțional ce ține de necesitatea de a eficientiza activitatea instituțiilor de drept din Republica Moldova. Mai ales cele care au competențe în corupție electorală și corupția politică, fiindcă corupția politică este cumva mai largă. Corupția electorală este mai specifică. Deci, și corupția electorală este și partajată și între Centrul Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție.
Cristina Popescu: Dar dumneavoastră, doamna ministră, sunteți mulțumită de activitatea Procuraturii Anticorupție?
Veronica Mihailov-Moraru: Întotdeauna este loc de mai bine, dar nu putem neglija. Știu foarte mulți și colegi în cadrul Procuraturii Anticorupție care au depus efort și își doresc să avanseze. Însă ceva la nivel instituțional, conceptual, probabil este necesar de mult mai mult.
Cristina Popescu: Apropo, premierul Dorin Recean a anunțat săptămâna trecută, în ședința de Guvern, că vor fi făcute remanieri în cabinetul de miniștri, inclusiv în domeniul justiției. Ați discutat cu premierul Recean despre posibile schimbări în cadrul Ministerului Justiției?
Veronica Mihailov-Moraru: Nu am discutat la acest aspect. Este, așa cum s-a menționat de către dumnealui, este decizia dumnealui și mai mult nu pot să comentez la acest aspect. Cert, important este că, indiferent ce decizie va fi, este important ca activitatea să fie eficientizată. Și, în acest context, foarte mult contează a se separa activitatea de elaborare a legilor, activitatea ce ține de elaborarea legilor privind profesii și ceea ce ține de activitatea organelor care aplică legea. Fiindcă, până la urmă, noi ceea ce trebuie să facem este să eficientizăm activitatea instituțiilor care aplică legea, adică instituțiile implementatoare.
Cristina Popescu: Doamna ministră, există posibilitatea să fiți demisă din funcția de ministru al justiției?
Veronica Mihailov-Moraru: Eu nu cunosc despre careva aspecte în acest sens.
Cristina Popescu: Dar se discută, cel puțin în culise. Ați discutat cu domnul prim-ministru un astfel de subiect sau cu cineva la Guvern?
Veronica Mihailov -Moraru: Nu am discutat cu nimeni pe acest subiect.
Cristina Popescu: Nu ați discutat. Și nu, nu știți dacă urmează sau nu?
Veronica Mihailov -Moraru: Important că eu sunt concentrată pe activitatea mea, așa cum sunt și ceilalți miniștri. Pentru noi contează ca, în fiecare zi, să aducem esență la activitatea pe care o facem.
Cristina Popescu: Atunci vă întreb altfel. În aceste zile, de când președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, dar și prim-ministrul Dorin Recean au ieșit public și au declarat că sunt nemulțumiți de ceea ce s-a făcut, în special în reforma justiției. Ori reforma justiției trebuie luată de la zero. Respectiv, vreau să vă întreb dacă ați discutat tete-a-tete cu una din aceste persoane și dacă v-au fost, v-au întrebat sau v-au fost, nu știu, spuse niște reproșuri că v-au fost reproșat faptul că reforma în justiție nu are cum să fie Pentru că, în public, vedem că lucrurile se spun sus și tare. Vă întreb dacă personal ați discutat cu președinta Maia Sandu, sau premierul Dorin Recean ?
Veronica Mihailov-Moraru: Personal nu am avut nicio discuție cu persoanele pe care le-ați menționat sau cu alte persoane. Dar vreau să fac și eu o precizare.
Nici într-un caz nu poate fi vorba despre o, că reforma justiției trebuie reluată de la zero, fiindcă reforma justiției este în plină desfășurare. Și când vorbim despre reforma justiției și combaterea corupției, trebuie să separăm competențele instituțiilor implicate în domeniu. Pe de o parte, sunt instituții cum ar fi executivul, Ministerul Justiției sau Parlamentul, care este legislativul, care sunt responsabili de elaborarea politicilor în domeniu. Și, pe de altă parte, avem instituțiile de forță sau instituțiile de drept, care sunt instituțiile implementatoare, cei care aplică legea ca să avem rezultatele legilor respective. Mai mult ca atât, când vorbim de reforma justiției, hai să vorbim foarte clar, pe înțelesul tuturor cetățenilor. Eu cred că noi, în 2 ani de zile, avem destul de multe progrese pe segmentul reformei justiției și asta trebuie să fie privit mult mai larg. Eu cred că noi în doi ani de zile avem destul de multe progrese pe segmentul reformei justiției și asta trebuie să fie privit mult mai larg. Mă refer la faptul că avem un proces de evaluare extraordinară, foarte amplu, care, așa cum el este criticat, contestat, el merge în plină desfășurare.
Și rezultatele căruia s-au văzut deja. Mă refer la noua componență a Consiliului Superior al Procurorilor, noua componență a Consiliului Superior al Magistraturii. Avem Procuror General vetuit, instituit, avem Curtea Supremă de Justiție care a început deja o activitate de uniformizare a practicii judiciare.
Nu mai spun de multitudinea proiectelor de legi, fiindcă până la urmă Ministerul Justiției elaborează legi, care au îmbunătățit mecanismele naționale ce ține de protecția drepturilor omului.
Mă refer în special la ceea ce ține de cadrul legislativ privind nediscriminarea sau violența în familie, violența domestică. Ceea ce ține inițierea procesului de digitalizare în profesii juridice, reorganizarea cărții judiciare și multe alte aspecte. Deci reforma justiției este mult mai largă.
Cristina Popescu: Dacă sau într-adevăr, nu știu, evitați să răspundeți la această întrebare. În fine, este un subiect dureros,
Veronica Mihailov Moraru: Nu, eu v-am răspuns foarte, foarte clar, discut destul de direct. De fiecare dată atunci când se depune un efort într-un domeniu și respectiv, în cazul în care...
vă cheamă și vă spune: „Vă mulțumesc tare mult, dar am fi aș fi vrut, am avut așteptări mult mai mari”. Respectiv, aici este un subiect pe măsură și dacă se discută și public acest lucru, este un subiect de interes. Și vă întrebăm dacă sunteți gata, iată, să vină mâine prim-ministrul... și să vă spună: „Doamna ministră, vă mulțumesc mult”.
Veronica Mihailov Moraru: Cu mine nu s-a discutat pe acest subiect și cred că este important să nu comentăm ceva care noi nu avem decis nimic și...
cred că este important să nu mai comentăm acest subiect și să vedem decizia prim-ministrului, căruia de fapt îi aparține în totalitate.
Cristina Popescu: Am înțeles. Apropo, azi dimineață ministrul infrastructurii, Andrei Spînu, și-a anunțat demisia. Nu știu dacă cunoașteți, totuși este colegul dumneavoastră din Guvern. De ce a plecat domnul Spînu din Guvern? Cunoașteți?
Veronica Mihailov Moraru: Nu am avut o discuție cu dumnealui. Înțeleg că a fost decizia sa personală de a se retrage atât din cabinetul de miniștri, cât și din partidul PAS.
Am văzut postarea dânsului și alte detalii, cu regret, nu cunosc.
Cristina Popescu: Apropo, haideți să mergem mai departe și discutăm și despre ce ne așteaptă, doamna ministră. Dacă, foarte scurt, și să încheiem acest subiect cu fraudarea alegerilor. Până în... mai avem cât? Încă o jumătate de an până la alegerile... Bine, dacă vor fi organizate iarna, dar până în vara viitoare, atunci când expiră mandatul actualului Parlament, e o jumătate de an, mai mult, de fapt.
Un pic, totuși, credeți că se va reuși cu oamenii care sunt în sistem să fie eradicat acest flagel și această corupere a alegătorilor? Din analiza dumneavoastră, iată, și din oamenii pe care îi aveți și modificările legislației pe care vă propuneți să le faceți. Deci acțiunile pe care vi le propuneți să le faceți sau pe care, care sunt cerute de fapt de cei de la putere?
Veronica Mihailov-Moraru: Cu siguranță vor fi depuse toate eforturile în acest sens și dar este important și cum, ce noi măsuri vom prelua după această experiență care am avut-o, cu regret, în țara noastră.
Dar trebuie de văzut combaterea corupției nu doar la nivelul de Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne sau la nivelul de instituțiile care nemijlocit, de fapt, sunt responsabile de eradicarea acestui fenomen. Mă refer la colaboratorii de poliție, procuraturii, instanței de judecată.
Este important ca și societatea să conștientizeze nocivitatea acestui fenomen. Și cred că cu noi toți avem o responsabilitate și civică, dacă vreți, să avem o mai bună comunicare cu societatea în ceea ce înseamnă cum poate afecta corupția democrația și viitorul țării noastre.
Cristina Popescu: O mai bună comunicare din partea cui? Din partea autorităților, din partea societății civile?
Veronica Mihailov- Moraru: A tuturor, a tuturor. Și a autorităților publice, autorităților locale, cât și a societății civile în general.
Și fiindcă eu cred că noi avem și o mare problemă ce ține la cultură, nivelul de cultură juridică, la problemă de valori. Și aici noi trebuie să depunem mai mari eforturi la ceea ce înseamnă și educație civică.
Pe lângă faptul și totodată să se conștientizeze că orice vot vândut sau cumpărat, de fapt, înseamnă pedeapsă penală.
Cristina Popescu: Referitor la măsuri care pot fi luate, apropo, mai stricte, mai dure, urmează, dacă cunoașteți, demiteri din procuraturi?
Veronica Mihailov-Moraru: Nu, nu cunosc, nu am avut, nu am discutat pe acest aspect. Discuțiile noastre în ultimele zile și cred că și în următoarele zile va fi concentrată, dacă ne referim în special la competența Ministerului Justiției.
În special cum putem îmbunătăți aspectul ce ține de legislație, la aspectul ce ține de îmbunătățirea mecanismelor existente. Mă refer la instituțiile de forță, cum putem să le ajutăm ca să fie mai proactive, ca să prevină astfel de fenomene mai, mai rapid.
Și în ultimul rând ca și celelalte organe, fiindcă noi când vorbim de combaterea sau sancționarea unor astfel de acțiuni, noi vedem implicarea mai multor factori, da?
Din momentul unei sesizări, deci se sesizează ofițerii de urmărire penală sau ofițerii de investigație, procuratură, instanță de judecată și așa mai departe. Experți, dacă sunt, le este solicitată careva expertiză.
Este important ca, iată, toți profesioniștii care sunt responsabili de investigarea, examinarea unor astfel de cazuri, să se reacționeze rapid, proactiv. Astfel ca să putem avea un dosar bine instrumentat, ajuns în instanță și cu sentință și cu recuperarea bunurilor infracționale.
Cristina Popescu: Despre demiteri din cadrul procuraturii, judecătoriilor, nu s-a discutat?
Veronica Mihailov-Moraru: Nu, nu am discutat acest aspect.
Cristina Popescu: Alegerile parlamentare, spuneam, sunt tot mai aproape, iar experiența anilor trecuți ne-a demonstrat că atunci când un partid pierde puterea, mulți deputați își schimbă rapid opinia și se alătură partidelor aflate la guvernare. Ce măsuri se iau pentru a preveni traseismul politic?
*Veronica Mihailov-Moraru: Conform legislației, traseismul politic se pedepsește penal. Deci fiecare este responsabil de propriile sale acțiuni.
Ceea ce ține pe aspecte de partid, aici nu cunosc detalii, fiindcă eu nu sunt membru de partid.
Cristina Popescu: Apropo, nu sunteți membru de partid. Vi s-a propus, doamna ministră, să fiți, de exemplu, membră a partidului PAS?
Veronica Mihailov Moraru: Mai mulți ani în urmă, nu acum.
Cristina Popescu: Dar dacă vi s-ar propune, ați accepta acum?
Veronica Mihailov Moraru: Trebuie să analizez, fiindcă eu cumva am venit cu expertiza din domeniu atunci când am acceptat să vin să lucrez la Ministerul Justiției.
Pentru mine important este să pun, ca și mulți alții, să punem umărul și să contribuim cu expertiza din spate cum putem să îmbunătățim. Fiindcă și eu îmi doresc să avem un sistem de justiție mai funcțional, mai eficient. Cu regret însă vedem că nu este suficient să doar să aducem îmbunătățiri, dar și să ne adaptăm la noile provocări care apar și provocări tot mai complicate. La care nici nu ne-am fi așteptat probabil trei, cinci ani în urmă.
Cristina Popescu: La ce etapă este, se află procesul de vetting?
Veronica Mihailov Moraru: Procesul de vetting este într-un ritm, aș spune, destul de bun, dacă ne referim la Comisia de evaluare extraordinară numărul doi.
Ca să fac o mică trecere în revistă. Comisia de pre-vetting este deja pe fază finală. Dacă nu mă înșel, îi rămăsese unul sau doi candidați care au fost trimiși la reexaminare, ceea ce înseamnă că prima comisie își încetează activitatea. Avem doar un singur membru din, pentru Consiliul Superior al Magistraturii care ar trebui suplinit din rândurile judecătorilor de la nivelul Curții de Apel.
Ceea ce ține de activitatea Comisiei 2 de evaluare, care este responsabilă de evaluarea judecătorilor, avem o dinamică pozitivă. Au fost transmise notificările și consiliilor Curților de Apel Chișinău, Bălți, Cahul, Comrat. S-a finalizat recent evaluarea tuturor candidaților pentru colegiile de disciplină și colegiile de selecție, evaluare a judecătorilor. Și urmează să aibă loc curând Adunarea Generală a Judecătorilor pentru a selecta din cei care au promovat alegerea, au promovat evaluarea. Și dacă avem colegiile acestea din cadrul CSJ funcționale, deja putem spune că o parte din reforma sistemului judecătoresc a avut loc. Fiindcă aceste colegii de evaluare și colegii de disciplină deja vor prelua ei ulterior activitatea de evaluare a celorlalți judecători.
Cristina Popescu: Apropo, și când urmează să aibă loc Adunarea Generală? Când urmează să aibă loc Adunarea Generală a Judecătorilor, care să numească membrii colegiilor de selecție și disciplinare?
Veronica Mihailov Moraru: Nu este încă fixată data, urmează... Nu este fixată încă data. Cunosc din spusele membrilor Consiliului Superior al Magistraturii că urmează în această săptămână să aibă loc o ședință a Consiliului Superior al Magistraturii. Prin care să se stabilească, prin hotărâre, în cadrul ședinței, când va avea loc Adunarea Generală. Însă, cu siguranță, va fi probabil până la sfârșitul lunii decembrie.
Cristina Popescu: Adunarea Generală a Judecătorilor. Așa. Și apropo, vedem că rata de promovare a candidaților pentru colegii, am observat că este una destul de bună. Deci judecătorii, toată casta judecătorilor, au libertatea de a alege din judecătorii respectiv. Și sperăm că o să avem colegiile să aibă și cvorumul necesar pentru a fi funcționale.
Apropo, aproape 30% din pozițiile de magistrat sunt vacante. Ce strategii aveți pentru acoperirea acestor goluri de personal?
Și dacă dumneavoastră, nu știu, ați discutat cu cei de la Consiliul Judecătorilor, Curțile de Apel: „Ce facem?”
Veronica Mihailov Moraru: Sigur, eu sunt, am o colaborare foarte bună și în cooperare permanentă cu reprezentanții sistemului judecătoresc și a procuraturii.
Discutăm. Acum deci știu că Consiliul Superior al Magistraturii este preocupat de acest subiect. Am observat că au făcut și fac, ei fac mai multe concursuri ce ține de suplinire, inclusiv a funcțiilor vacante.
Au făcut concursuri de promovare a noilor judecători din rândul acelei rezerve formate care au, audienței care au absolvit Institutul Național al Justiției sau din rândul celor care cu vechime în muncă.
La fel, recent au făcut, au aprobat mai multe transferuri și urmează să aibă loc încă concursuri.
Cristina Popescu: Evaluarea la Procuratura Anticorupție cum decurge acum?
Veronica Mihailov Moraru: Evaluarea la Procuratura Anticorupție a început la începutul verii, dacă nu mă înșel. Și la moment, din spusele Comisiei 3, că Comisia 3 este responsabilă de evaluarea procurorilor, inclusiv a Procuraturii Anticorupție, sunt la runda de întrebări pe chestionare.
Și se așteaptă ca în luna decembrie-ianuarie să aibă loc și interviurile pentru procurorii Procuraturii Anticorupție. Totodată, până la sfârșitul lunii decembrie suntem optimiști că Comisia 3 va finaliza și evaluarea tuturor candidaților pentru colegiile din cadrul CSP. Mă refer la Colegiul de disciplină și Colegiul de selecție, evaluare. Ceea ce înseamnă că avem toate premisele ca la începutul lui 2025 să avem formate și colegiile din cadrul CSP, ceea ce înseamnă iarăși foarte bine.
Cristina Popescu: Apropo, astăzi Veronica Dragalin a ieșit cu o reacție în care a spus la ceea ce a declarat președinta Macovei, care a spus că Procuratura Anticorupție duce o lipsă gravă de personal, inclusiv procurori, vacanța funcțiilor fiind de circa 50%. Vă întreb dacă nu cumva această evaluare a agravat și mai mult lipsa oamenilor din sistem.
Veronica Mihailov Moraru: Aici trebuie să luăm în considerație factorii obiectivi aici. În primul rând, dacă ne aducem aminte, din cadrul Procuraturii Anticorupție au fost depuse 10 cereri de demisie.
Ceea ce înseamnă că în continuare mai mult, în jur de 40 de procurori, sunt în cadrul Procuraturii Anticorupție. În al doilea rând, urmare a delimitării acelor competențe între Procuratura Anticorupție și CNA...
competența Procuraturii Anticorupție este mult mai îngustată acum decât anterior. Deci nu putem spune de o supra... da, după divizare.
Pe de altă parte, tot la solicitarea Procuraturii Anticorupție, dar și în raport și cu alte angajamente de UE, noi am dat, am suplinit personalul Procuraturii Anticorupție cu 54 de unități de personal. Deja este responsabilitatea Procuraturii Anticorupție.
Cristina Popescu: Ați suplinit funcțiile, dar oamenii nu vin pentru aceste funcții.
Veronica Mihailov Moraru: Responsabilitatea angajării personalului este atribuită managerilor, conducerii acestei instituții. Deja, bine, Guvernul întotdeauna, eu în calitate de ministru al Justiției, am fost și sunt deschisă pentru a găsi soluții, dacă putem să încurajăm.
Dar ceea ce ține de modul de selecție a ofițerilor de urmărire penală, ofițerilor de investigație pentru a fi detașați în cadrul Procuraturii, aceasta este responsabilitatea conducătorilor Procuraturii.
Cristina Popescu: Foarte scurt, mai avem cinci minute până la sfârșitul acestei ediții. Crearea unei Curți Anticorupție a fost mult discutată în spațiul public, dar încă vedem, nu vedem rezultate. Ce provocări împiedică lansarea acestei entități și de ce până la urmă se tergiversează?
Veronica Mihailov Moraru: Acest subiect a revenit în atenție mai plenară, el nu a fost tergiversat. Doar având în vedere că cunoaștem că Parlamentul a fost, a avut mai puține ședințe.
În ultimul rând, era necesar ca și Consiliul Superior al Magistraturii să fie deplin, fiindcă ei vor fi nemijlocit responsabili de selecția acestor judecători.
Săptămâna aceasta, Parlamentul organizează consultări pe marginea proiectului de lege definitivat urmare a opiniei Comisiei de la Veneția și a altor propuneri parvenite de la instituții pentru îmbunătățiri.
Și se așteaptă ca până la sfârșitul anului curent să fie adoptată în a doua lectură această instanță anticorupție. Acum mai mult ca, încă e mult mai imperioasă înființarea acestei instanțe anticorupție, fiindcă și acea listă de judecători specializați și-a arătat utilitatea, eficiența.
Și, în ultimul rând, trebuie să fie pregătit acest corp de judecători specializați, inclusiv în contextul alegerilor parlamentare.
Cristina Popescu: Să înțelegem că la anul am putea asista la lansarea acestei curți?
Veronica Mihailov Moraru: Așa este planul. Deja urmează a se analiza, a se vedea formula finală ceea ce ține de modul de implementare, dispozițiile finale și așa mai departe.
Deci se preconizează că va fi un nivel de primă instanță de 15 judecători, un complet de judecători specializați la nivelul Curții de Apel și deja Curtea Supremă de Justiție.
Însă cel mai important este că acești judecători vor fi selectați de Consiliul Superior al Magistraturii în baza unor criterii de integritate, etică financiară și profesionalism.
Cristina Popescu: În septembrie, Laura Codruța Kövesi, procuror-șef al Parchetului European, a anunțat că se examinează posibilitatea deschiderii unui birou în Republica Moldova pentru a sprijini autoritățile în lupta împotriva corupției la nivel înalt.
Ne puteți oferi mai multe detalii și cât de real este un astfel de demers?
Veronica Mihailov Moraru: Având în vedere faptul că Republica Moldova este pe deplin angajată în ceea ce ține de procesul de aderare la Uniunea Europeană...noi acuma, fiind Ministerul Justiției fiind responsabil de coordonarea procesului de screening bilateral, adică așa-numita evaluare a compatibilității legislației naționale la cea a Uniunii Europene ce ține de capitolele 23 și 24, adică justiție și drepturi fundamentale.
Un aspect din, un domeniu foarte important care va fi și în atenția Comisiei Europene este cum, cât de fortificați suntem noi la nivel național în ceea ce ține de investigarea cazurilor de corupție la nivel înalt.
Cristina Popescu: Și de ce avem, de ce mai avem nevoie de această entitate aparte și de ce nu ar putea să se...
Veronica Mihailov Moraru: Acest birou va fi unul foarte important în momentul în care noi vom transpune directiva UE ce ține de protecția, protejarea mijloacelor financiare a Uniunii Europene sau care împotriva fraudării acestora, fraudelor acestora.
Este că va ajuta la schimbul de informații între autoritățile diferitor state și cu Europol pentru a dinamiza efectuarea investigațiilor la nivel inclusiv de criminalitate transfrontalieră. Și acest lucru este unul extrem de benefic. De altfel, noi deja încet, încet...
Cristina Popescu: Este ceva real? Deja se desfășoară o analiză, se discută deja?
Veronica Mihailov Moraru: La moment încă se analizează sub aspect de proiect, însă el va putea fi implementat după ce noi vom transpune această directivă și respectiv vom adera, vom începe nemijlocit procesul de transpunere a legislației.
Vreau să menționez faptul că noi recent am finalizat procesul de screening pe 23-24 și este foarte important să avem un feedback până la sfârșitul anului ce ține de angajamentele care le-am formulat.
Și avem toate șansele ca din luna ianuarie să începem deja transpunerea legislației și implementarea angajamentelor pentru îmbunătățirea justiției, drepturi fundamentale și ceea ce ține de fortificarea sistemului procuraturii, care fac parte din clusterul unu, valori fundamentale.
Este un proces mai complex, dar ele sunt niște angajamente, chiar dacă acum pare un pic teoretic, pe termen lung ele vor aduce beneficii societății ca să avem un sistem de justiție mai eficient, mai funcțional și mai aproape de cetățeni.
Cristina Popescu: Doamna ministră, în următoarea ediție a emisiunii la 360 de grade, vă așteptăm în calitate de ministru sau în calitate de expert?
Veronica Mihailov Moraru: Să vedem ce va fi. Până atunci noi cu toții trebuie să lucrăm, să lucrăm și să ne facem treaba cât putem de bine fiecare.
Cristina Popescu: Eu vă mulțumesc mult pentru participarea la emisiune. Vă mai așteptăm aici, indiferent de poziția pe care o veți avea. Vă așteptăm ori de câte ori la Radio Moldova.
