Revista presei internaționale: SUA, Marea Britanie și Franța au permis Ucrainei să lovească teritoriul Rusiei
Evoluția războiului ruso-ucrainean revine în atenția presei internaționale mai ales după ce ieri, Statele Unite, Marea Britanie și Franța, au permis Ucrainei să lovească teritoriul Rusiei cu rachete cu rază lungă de acțiune. Cum au reacționat la această decizie Kievul și Moscova, dar și unii oficiali occidentali, aflăm dintr-un rezumat al celor mai importante articole apărute în publicațiile străine.
Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a permis Ucrainei să lovească teritoriul Rusiei cu rachete americane cu rază lungă de acțiune, transmite Reuters, făcând referire la surse diplomatice de la Casa Albă. Potrivit acestora, Ucraina intenționează să atace teritoriul rus cu rachetele americane deja în zilele următoare. Reuters precizează că decizia administrației de la Washington a fost luată cu aproape două luni înainte ca președintele ales Donald Trump să-și preia mandatul pe 20 ianuarie și vine după luni de insistențe ale Kievului de a permite armatei ucrainene să folosească arme americane pentru a lovi ținte militare rusești departe de granița sa. Schimbarea poziției Washingtonului urmează desfășurării de către Rusia a unor trupe terestre nord-coreene pentru a-și suplimenta propriile forțe, evoluție care a provocat îngrijorare la Washington și Kiev, precizează agenția de presă. Primele lovituri în adâncime vor fi efectuate probabil cu rachete ATACMS, care au o rază de acțiune de peste 300 de kilometri, susțin sursele citate de Reuters. Unii oficiali americani și-au exprimat scepticismul că autorizarea acestor atacuri va schimba cursul războiului, însă decizia ar ajuta Kievul să negocieze încetarea focului cu Moscova de pe poziții de forță, remarcă agenția de presă. Nu este clar dacă Trump va reveni asupra deciziei lui Biden atunci când va prelua mandatul, luând în calcul criticile președintelui ales față amploarea ajutorului financiar și militar al SUA pentru Ucraina, dar și promisiunea de a pune capăt rapid războiului, conchide Reuters.
Le Figaro scrie că după decizia președintelui american Joe Biden, Marea Britanie și Franța au permis Ucrainei să lovească teritoriul rusesc cu rachete cu rază lungă de acțiune pe care le furnizează Kievului, Storm Shadow și respectiv SCALP.
Autorizarea dată de Washington Kievului de a lovi teritoriul Rusiei cu rachete cu rază lungă de acțiune este "un limbaj pe care președintele rus Putin îl înțelege", a declarat duminica seara șeful diplomației poloneze, Radoslaw Sikorski citat de AFP. Membră a Uniunii Europene și NATO și vecină directă a Ucrainei, Polonia rămâne un susținător ferm al Kievului împotriva agresiuni ruse, remarcă agenția de presă. Rețeaua energetică ucraineană, deja foarte fragilă, a fost vizată duminică dimineața de unul dintre cele mai masive atacuri cu rachete și drone rusești din ultimele luni, care au făcut nouă morți și aproximativ 20 de răniți în toată țara, mai scrie AFP.
Agenția rusă de stat TASS citează parlamentari de la Moscova, care spun că atacurile teritoriului Rusiei cu rachete occidentale cu rază lungă de acțiune vor duce la escaladarea conflictului și riscă să provoace un al Treilea Război Mondial. De cealaltă parte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat decizia precizând că șantajul Rusiei cu escaladarea conflictului nu mai funcționează, scrie Ukrinform.
Putin nu va fi calmat cu doar un telefon, a declarat citat de site-ul Wirtualna Polska premierul Poloniei, Donald Tusk, făcând referire la recenta conversație a cancelarului german Olaf Scholz cu liderul de la Kremlin, dar și la telefonul dat de Emmanuel Macron la Moscova. Diplomația telefonică nu poate înlocui sprijinul real al întregului Occident pentru Ucraina”, a scris Donald Tusk pe rețeaua socială X la care face trimitere același site polonez.
Cu ocazia împlinirii a 1.000 de zile de război, liderii țărilor din grupul G7, cu cele mai mari economii ale lumii, au adoptat o declarație comună de susținere a Ucrainei, informează Euractiv. Aceștia au reafirmat angajamentul lor ferm față de Ucraina, subliniind solidaritatea în fața agresiunii rusești și în sprijinul reconstrucției țării, relevă publicația. Liderii țărilor din grupu G7 au recunoscut impactul global al războiului și au lăudat rezistența extraordinară a poporului ucrainean, precizează Euractiv.
Cel puțin 1.000 de persoane, printre care și figuri importante ale opoziției ruse, au participat ieri la un marș în centrul Berlinului cerându-i președintelui rus Putin să oprească războiul dus împotriva Ucrainei, relatează ABC News. Potrivit publicației, în spatele unui banner pe care scria „Fără Putin. Fără război”, protestatarii erau însoțiți de Iulia Navalnaia, văduva opozantului Aleksei Navalnîi, de Ilia Iașin și Vladimir Kara-Murza, care au fost eliberați vara trecută din detenția rusă într-un schimb de prizonieri. Ilia Iașin a declarat citat de BBC că demonstrații au iești în stradă pentru a arăta lumii că există o Rusie pașnică, liberă și civilizată. Potrivit serviciului britanic de presă, ambasadorul Ucrainei în Germania, Oleksii Makeev, a criticat evenimentul pe care l-a numit drept o „plimbare nesemnificativă și fără consecințe”, adăugând că acesta a arătat „slăbiciunea” opoziției. BBC amintește că autoritățile de la Kiev au criticat anterior opoziția rusă din exil în frunte cu Iulia Navalnaia pentru că cere încetarea sprijinului militar oferit de Occident Ucrainei care duce la moartea soldaților trimiși pe front de Putin.
