Revista presei internaționale: Decizie luată pentru a întări poziția Ucrainei înaintea viitoarelor negocieri de pace
Presa internațională continuă să relateze despre reacțiile internaționale la decizia Statelor Unite de a permite Ucrainei să lovească teritoriul Rusiei cu rachete cu rază lungă de acțiune. Mai multe publicații străine își focalizează atenția asupra celor mai importante teme abordate la summitul „G20”, care a început ieri în orașul brazilian Rio de Janeiro, unde liderii din țările cu cele mai mari economii ale lumii se întâlnesc pentru ultima dată înainte de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.
Statele Unite au permis Kievului să atace teritoriul Rusiei cu rachete americane cu rază lungă de acțiune pentru a întări poziția Ucrainei înaintea viitoarelor negocieri de pace, dezvăluie Bloomberg. Potrivit surselor publicației, oficialii europeni încearcă să convingă Ucraina să ajungă la un compromis cu Moscova în condițiile în care devine tot mai clar că nici o parte a conflictului nu poate obține o victorie decisivă. Bloomberg remarcă în același context că președintele turc Recep Erdogan va propune la summitul G20 din Rio de Janeiro o „înghețare” a conflictului pe actualele linii ale frontului, demilitarizarea estului Ucrainei cu angajamentul acesteia de a nu adera la NATO în următorii 10 ani. Aceeași publicație subliniază însă că potrivit Kremlinului, Rusia nu este dispusă să accepte propunerea Turciei de a pune capăt războiului.
Tot Bloomberg comentează într-un alt articol că decizia președintelui american Joe Biden de a permite Ucrainei să lovească ținte din Rusia nu a obținut un sprijin mai larg din partea aliaților, ceea ce reflectă slăbirea influenței președintelui în exercițiu. Conform Bloomberg, „atenția s-a concentrat pe Germania, Franța și Marea Britanie, care au și ele rachete cu rază lungă de acțiune cerute de Kiev. Cancelarul german Olaf Scholz, care de obicei acționează în acord cu Biden, a dat însă de înțeles că decizia acestuia nu este suficientă pentru a înfrunta temerile privind escaladarea conflictului. De asemenea, delegațiile franceză și britanică au adoptat poziții prudente la summitul G20 de la Rio de Janeiro, evitând să spună dacă vor permite Ucrainei să utilizeze rachetele lor furnizate Kievului împotriva țintelor din Rusia, dar au susținut decizia SUA. Liderii europeni se confruntă cu problema schimbării de politică a SUA odată cu revenirea lui Trump, care a promis să oprească sprijinul pentru Ucraina și să forțeze ambele părți să negocieze. Totodată, Ucraina speră că o livrare suplimentară de arme ar putea determina Rusia să înceapă negocierile, dar președintele rus Vladimir Putin nu a arătat interes pentru un compromis. În acest context, lupta pentru influență în cadrul unor posibile negocieri de pace devine tot mai evidentă între aliații Ucrainei”, mai scrie Bloomberg.
Kremlinul a avertizat prin vocea purtătorului său de cuvânt, Dmitrii Peskov, că atacurile asupra teritoriului rus cu arme occidentale va duce la escaladarea conflictului, transmite Reuters. Potrivit agenției de presă, Peskov a amintit că președintele rus Vladimir Putin a declarat în septembrie că un asemenea pas va însemna intrarea țărilor NATO în război direct cu Rusia, dar nu a precizat care vor fi măsurile de răspuns ale Moscovei. În schimb, mai multe publicații remarcă reacțiile bolnăvicioase ale unor deputați ruși, care promovează ideea unui răspuns al Rusiei cu un atac nuclear în cazul unor lovituri cu rachete occidentale asupra teritoriului său.
Consecințe asemănătoare prevestește și Donald Trump junior, fiul președintelui nou ales al SUA, Donald Trump, informează Sky News. El a avertizat, citat de site-ul postului american de televiziune, că decizia ar putea provoca izbucnirea unui nou război mondial și ar fi menită să-l încurce pe tatăl său să contribuie la încheierea conflictului militar ruso-ucrainean după ce va reveni la Casa Albă pe 20 ianuarie.
Miniștrii de externe din șase țări europene se întâlnesc marți, 19 noiembrie, la Varșovia, pentru a discuta despre războiul din Ucraina, întoarcerea lui Donald Trump la putere și securitatea europeană, informează France24. Potrivit site-ului postului francez de televiziune, la întâlnire vor participa miniștri din Germania, Franța, Italia și Polonia, iar cei ai Marii Britanii și Spaniei vor participa de la distanță prin videoconferință. „Discuțiile vor viza identitatea de apărare a Europei, având în vedere tensiunile tot mai mari și schimbările în politica SUA. În contextul invaziei rusești din Ucraina, care durează de aproape trei ani, și al revenirii lui Trump la putere, se va discuta și despre cum să se întărească securitatea europeană. Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a declarat că întâlnirea va analiza deciziile posibile în fața acestor evenimente dramatice din estul nostru și dincolo de Atlantic. Evenimentul are loc la scurt timp după ce președintele SUA Joe Biden a aprobat utilizarea de către Ucraina a rachetelor americane cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte din Rusia. Această mișcare a fost criticată de Rusia și ar putea influența aliații europeni ai Washingtonului să adopte o poziție similară”, notează France 24 .
Începând din decembrie, Ucraina va primi din partea Germaniei drone de luptă echipate cu tehnologie de inteligență artificială, transmite Bild. Potrivit tabloidului german, este prevăzută livrarea a 4000 de astfel de drone, câte o sută în fiecare lună. Aceste drone, denumite Mini-Taurus, pot evita sistemele de bruiaj rusesc și îndeplini misiuni autonome în caz de pierdere a contactului cu operatorul, detaliază Bild. Aceeași publicație scrie că dronele Mini-Taurus au o rază de acțiune de patru ori mai mare decât cele ucrainene și sunt capabile să distrugă ținte precum tancuri și poziții fortificate. Într-un interviu acordat tabloidului Bild, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a subliniat importanța acestor livrări pentru a ajuta Ucraina să lovească importante ținte rusești, deși Germania refuză să trimită rachete cu rază lungă de acțiune Taurus.
Rusia a început pentru prima dată producția în serie de adăposturi mobile care protejează de radiațiile nucleare și contaminarea radioactivă, informează agenția rusă de stat RIA Novosti, citând Institutul Național de Cercetare pentru Problemele Apărării Civile și Situațiilor de Urgență. „Aceste adăposturi, denumite „Kub-M”, sunt fabricate în orașul Dzerjinsk, regiunea Nijni Novgorod. Fiecare unitate include două camere: una pentru 54 de persoane și alta tehnică, iar capacitatea poate fi mărită prin adăugarea de module suplimentare. Spre deosebire de alte adăposturi de apărare civilă, „Kub-M” este mobil și poate fi transportat cu ajutorul vehiculelor auto sau feroviare, iar construcția sa nu durează mai mult de trei luni. Fabricarea, transportul și instalarea acestor adăposturi sunt de două ori mai ieftine decât construirea unor structuri staționare, conform celor de la VNIIGOS. În 2023, Rusia a început verificarea și repararea buncărelor din perioada sovietică, multe dintre acestea fiind în stare de degradare. În decembrie 2023, Rosstandart a aprobat pentru prima dată un standard național (GOST) pentru reconversia subsolurilor și parcărilor în adăposturi antiaeriene. Conform acestui standard, subsolurile din clădirile rezidențiale și alte locații subterane pot fi transformate în adăposturi, unele necesitând consolidare”, mai scrie RIA Novosti.
Tensiunile din Europa, agravate de politica agresivă a președintelui rus Vladimir Putin, au determinat Finlanda și Suedia să își mobilizeze populațiile în cazul unui conflict cu Rusia, scrie The Moscow Times. Ministerul finlandez de Interne a lansat un site pentru pregătirea cetățenilor în fața diferitor crize, inclusiv războaie, pandemii și întreruperi de servicii esențiale, notează publicația rusă. Kimmo Kohvakka, directorul serviciilor de salvare, a subliniat, citat de The Moscow Times, că acest tip de pregătire este „o măsură necesară în contextul global actual”. „În Suedia, guvernul a actualizat broșura „În caz de criză sau război” și o va distribui către cele 5 milioane de gospodării. Aceasta include informații despre atacuri teroriste, atacuri cibernetice și dezinformare, cu accent pe apărarea independenței și democrației Suediei”, informează publicația. De la izbucnirea războiului ruso-ucrainean, Suedia, care a menținut neutralitatea de secole, a aderat la NATO în 2024, iar Finlanda a făcut același lucru un an mai devreme, remarcă Moscow Times. Finlanda are un sistem bine pus la punct de pregătire pentru conflicte, incluzând buncăre și stocuri de provizii pentru toți cetățenii, iar în cei aproape trei ani de la invadarea Ucrainei la scară largă de către armata rusă, a implementat măsuri suplimentare de securitate, inclusiv blocarea tranzacțiilor imobiliare cu cetățeni ruși și confiscarea proprietăților unor apropiați ai președintelui rus Vladimir Putin, mai scrie Moscow Times.
BBC se concentrează asupra celor mai importante teme abordate la summitul „G20”, care a început luni, 18 noiembrie, în orașul brazilian Rio de Janeiro. Liderii celor 20 de țări cu cele mai mari economii ale lumii se întâlnesc pentru ultima dată înainte de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, remarcă BBC, precizând că pe agenda reuniunii se află războiul Rusiei împotriva Ucrainei și lupta împotriva sărăciei, teme care ar putea suferi schimbări semnificative sub o nouă administrație americană. Joe Biden a ajuns deja în Brazilia, finalizând un turneu diplomatic de adio, care a inclus o vizită în Peru și o deplasare în Amazonia, amintește serviciul britanic de presă. Totuși, principala figură la acest summit ar putea fi președintele Chinei, Xi Jinping, care a declarat că Beijingul este „gata să colaboreze cu toate părțile pentru o „lume multipolară” echitabilă și o globalizare economică, scrie BBC, amintind că sâmbătă, Xi Jinping a discutat cu Joe Biden despre comerț, situația din Asia Pacific și relațiile cu Rusia. În același timp, statele occidentale sunt tot mai îngrijorate de influența crescândă a Chinei pe scena internațională, în special după „globalizarea” conflictului din Ucraina. Donald Trump a criticat între timp dur rolul Chinei în politica globală și promite să impună tarife ridicate la produsele chineze importate de Statele Unite, ceea ce ar putea schimba semnificativ relațiile Beijingului cu Occidentul, conchide BBC.
