Revista presei internaționale: 1000 de zile de război în Ucraina; Resursele economiei rusești - la limită
Primele atacuri asupra teritoriului Rusiei cu rachete americane lansate de armata ucraineană reprezintă unul dintre principalele subiecte abordate de presa internațională. Publicațiile străine descriu impactul geopolitic și economic al acestor lovituri aeriene care au determinat Kremlinul să aprobe doctrina nucleară actualizată a Rusiei.
În cursul nopții de luni spre marți, armata ucraineană a lovit pentru prima dată teritoriul Federației Ruse cu rachete americane ATACMS, transmite Reuters cu referire la declarațiile unor oficiali ai Pentagonului. Agenția de presă amintește că atacurile au avut loc la scurt timp după ce președintele Statelor unite Joe Biden a decis să permită Ucrainei să atace cu rachete americane ținte militare aflate în adâncul teritoriului Rusiei. Potrivit surselor Reuters, Ucraina a lansat opt rachete americane cu rază lungă de acțiune asupra unui depozit de armament din regiunea rusă Breansk aflat la 130 de kilometri de granița ucraineană. Sistemele de apărare antiaeriană ale Rusiei ar fi reușit să intercepteze doar două dintre cele opt rachete, spun sursele Reuters, precizând că Moscova afirmă oficial că ar fi doborât cinci din șase rachete ATACMS care ar fi fost lansate de armata ucraineană.
Mai multe țări din Uniunea Europeană au urmat exemplul SUA și au permis armatei ucrainene să lovească Rusia cu armele furnizate, a declarat marți citat de Euractiv, șeful diplomației europene, Josep Borrell. Publicația semnalează că în urma luării acestor decizii ale aliaților occidentali ai Ucrainei, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a aprobat de urgență doctrina nucleară actualizată a țării sale. Potrivit documentului, de acum înainte, utilizarea armelor nucleare va fi posibilă în cazul unui atac cu drone sau rachete de croazieră non-nucleare sau dacă există o amenințare de pierdere a unor părți din teritoriul Federației Ruse, relevă Euractiv.
Pe fondul creșterii acestor tensiuni, președintele Chinei, Xi Jinping, a cerut oprirea escaladării războiului și a pledat pentru rezolvarea pașnică a conflictului, transmite agenția de știri Xinhua. Potrivit acesteia, președintele Chinei a transmis acest mesaj în timpul unei întâlniri cu președintele francez Emmanuel Macron în timpul summit-ului G-20 de la Rio de Janeiro. Liderul de la Beijing a afirmat citat de aceeași agenție de știri că va continua să joace un rol constructiv în promovarea unui armistițiu și a încheierii războiului.
Ucraina nu va renunța la teritoriile sale ocupate de Rusia, citează Unian mesajul președintelui țării, Volodimir Zelenski, transmis în parlamentul de la Kiev. Publicația subliniază că Zelenski a anunțat un plan de rezistență în fața agresiunii ruse, care include măsuri pentru stabilizarea liniei frontului, intensificarea producției de arme, precum și inițiative pentru consolidarea unității naționale. Astfel, Ucraina ar urma să producă anul viitor cel puțin 30.000 de drone cu rază lungă de acțiune, obiectiv menit să reducă diferența dintre capacitățile de atac ale țării sale și cele ale Rusiei. Zelenski a subliniat citat de aceeași publicație că 40 de producători de arme din străinătate lucrează deja în sectorul ucrainean al producției de armament. Întărirea capacităților militare ale Ucrainei e necesară pentru ca statul să-și poată recăpăta dreptul asupra teritoriului său suveran, mai scrie Unian cu referire la declarațiile șefului statului.
BBC notează că ieri la o mie de zile de la declanșarea războiului la scară largă, sprijinul militar pentru Ucraina a fost abordat și de miniștri de externe ai Uniunii Europene. Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a declarat citat de serviciul britanic de presă că europenii nu pot aștepta deciziile Statelor Unite al căror ajutor militar rămâne incert după ce președintele ales Donald Trump își va prelua mandatul pe 20 ianuarie.
Escaladarea bruscă a tensiunilor între Kremlin și Occident și primele lovituri cu rachete americane asupra teritoriului rus au dus la o prăbușire a valorii acțiunilor, obligațiunilor guvernamentale și cursului rublei pe bursa din Moscova. Potrivit Moscow Times, cursul oficial al dolarului a depășit pentru prima dată 100 de ruble. Analiștii intervievați de publicație, avertizează că răspunsul Kremlinului și escaladarea riscurilor geopolitice ar putea duce la consecințe imprevizibile, iar perspectiva pieței rusești nu este optimistă.
În plus, Moscow Times subliniază că șeful Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, a declarat ieri în parlamentul de la Moscova că aproape toate resursele economiei rusești sunt deja utilizate, iar șomajul a crescut simțitor, aproape 73% dintre întreprinderi confruntându-se cu un deficit de forță de muncă.
Forțele armate germane au început să colaboreze cu reprezentanți ai companiilor pentru pregătirea unui posibil război cu Rusia, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ). Potrivit publicației, guvernul de la Berlin a elaborat un document secret întitulat „Planul operațional german” în cazul unui atac militar, care include măsuri pentru protejarea infrastructurii esențiale. Documentul conține un plan detaliat pentru apărarea țării și pentru un posibil conflict direct între Rusia și NATO în estul Europei. În acest caz, Germania ar trebui să devină un hub de transport pentru trupe, echipamente militare, provizii și medicamente, conchide Frankfurter Allgemeine Zeitung.
