Revista presei internaționale: Evoluția războiului din Ucraina; Parlamentul European a pus capăt săptămânilor de blocaj
Publicațiile internaționale comentează primele lovituri ale armatei ucrainene cu rachete britanice asupra teritoriului Rusiei. Mai multe agenții de știri scriu despre condiițiile în care președintele Federației Ruse ar fi gata să încheie un acord de încetare a focului. Presa străină relatează între timp că Parlamentul European a acceptat componența noii Comisii Europene, iar unele publicații descriu modul în care președintele executivului de la Bruxelles, Ursula von der Leyen, a acordat primul ajutor unui pasager la bordul unui avion.
Potrivit publicației ucrainene Defense Express, rachetele britanice Storm Shadow au distrus un buncăr subteran din regiunea Kursk, unde se afla cartierul general al trupelor ruse și nord-coreene. Experții aceleiași publicații subliniază că forțele armate ucrainene au lansat simultan peste 10 rachete, ceea ce sugerează importanța țintei militare lovite în regiunea Kursk.
The Independent notează că rachetele Storm Shadow au o rază de acțiune de aproximativ 250 de kilometri și nu pot fi detectate ușor deoarece zboară la altitudine joasă după lansare. Aceeași publicație subliniază că atacul cu rachete britanice a avut loc la doar câteva zile după ce președintele american, Joe Biden, a aprobat utilizarea de către Ucraina a rachetelor cu rază lungă de acțiune fabricate în SUA pentru a viza forțele ruse aflate în adâncul teritoriului Rusiei.
Administrația lui Joe Biden a aprobat, pentru prima dată, trimiterea de mine antipersonal în Ucraina, într-o nouă schimbare semnificativă de politică față de războiul dus de Rusia, atrage atenția CNN, care îl citează pe secretarul Apărării, Lloyd Austin. Potrivit acestuia, SUA se așteaptă ca Ucraina să utilizeze aceste mine pentru a-și întări liniile defensive pe teritoriul său suveran.
The Wall Street Journal observă la rândul său că această mișcare face parte dintr-un efort mai amplu de a opri ofensiva armatei ruse din estul Ucrainei și de a-i oferi Kievului mai multă influență în timpul unor posibile negocieri cu Moscova privind încetarea focului. Reducerea restricțiilor asupra folosirii armelor trimise în Ucraina are loc în ultimele luni ale administrației Biden, care încearcă să sprijine Ucraina în consolidarea apărării sale înainte ca președintele ales Donald Trump să revină la Casa Albă pe 20 ianuarie, subliniază publicația.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a conturat un acord pe tema Ucrainei pentru a-l discuta cu președintele ales al SUA, Donald Trump, scrie Reuters. Potrivit unor surse apropiate Kremlinului, citate de agenția de presă, un acord agreat de Putin ar presupune un armistițiu și înghețarea războiului pe linia frontului. Putin ar putea accepta retragerea trupelor de pe unele teritorii ocupate, dar va insista în asemenea caz asupra menținerii controlului asupra regiunilor anexate și va cere Ucrainei să renunțe la aderarea la NATO, dezvăluie Reuters.
Rapoartele Kremlinului despre întâlnirile lui Putin cu politicienii sunt publicate cu o întârziere semnificativă, constată Meduza. Această practică nu este nouă, fiind folosită frecvent de Kremlin pentru a crea iluzia că Putin lucrează fără întrerupere, comentează publicația. Totuși, în ultima perioadă, intervalul de timp dintre întâlnirile reale și publicarea rapoartelor s-a mărit. De exemplu, la o întâlnire care, conform datelor oficiale ale Kremlinului, a avut loc pe 12 noiembrie, liderul fracțiunii „Rusia Unită” din Duma de Stat, Vladimir Vasiliev, i-a spus lui Putin că partidul său „participă activ” la pregătirea bugetului. Totuși, la acea vreme, trecuseră mai bine de două săptămâni de când proiectul bugetului federal fusese aprobat deja în prima lectură de Duma de Stat și urma să fie adoptat în a doua lectură pe 14 noiembrie, adică la două zile după ce au fost publicate informațiile de la întâlnirea lui Putin cu Vasiliev, observă Meduza.
O altă observație, scoasă în evidență de publicația rusă, se referă la aceeași perioadă, în care s-a anunțat oficial că Putin a avut o întâlnire cu liderul fracțiunii „Noilor Oameni”, Alexei Neceaev. Potrivit Kremlinului, pe 19 noiembrie, Putin și Neceaev au discutat despre buget și aprobarea lui în prima lectură. Însă în prima lectură, bugetul fusese aprobat încă pe 24 octombrie, adică cu aproape patru săptămâni mai devreme, și trecuseră cinci zile de când fusese aprobat și în lectura a doua, remarcă Meduza. În plus, publicația subliniază că în ziua pretinsei întâlniri a lui Putin cu Neceaev, cel din urmă a participat la o expoziție în Duma de Stat, iar în fotografiile de la eveniment el apare într-o ținută diferită față de cea din imaginile de la întâlnirea cu Putin. Sursele Faridaily, la care face trimitere Meduza, spun că în ultima perioadă întârzierea publicării rapoartelor despre întâlnirile lui Putin pe site-ul Kremlinului poate ajunge până la două luni. Publicația notează că ultima apariție publică a lui Putin a fost pe 7 noiembrie, la Forumul de la Valdai, iar de atunci Kremlinul a publicat doar mesaje video și întâlniri bilaterale. În opinia analiștilor citați de Meduza, nici măcar purtătorul de cuvânt al președintelui, Dmitri Peskov, nu ar ști exact unde se află Putin, având în vedere că, înainte cu câteva ore de publicarea noii doctrine nucleare, Peskov spunea că ajustările acesteia „nu au fost încă formalizate”.
The Moscow Times scrie că inflația în Rusia continuă să crească în ciuda încercărilor autorităților de a opri majorarea prețurilor prin ridicarea ratei dobânzii de către Banca Centrală. Potrivit datelor Rosstat la care face referire publicația, din 100 de produse din coșul de consum, peste 80 au înregistrat creșteri de prețuri. De la începutul anului, prețul cartofilor a crescut cu 73%, iar al cepei - cu 33%. Războiul și sancțiunile provoacă un deficit de forță de muncă, iar creșterea salariilor în afaceri se reflectă asupra prețurilor plătite de consumatori, explică motivele inflației accelerate economiștii citați de Moscow Times.
Danemarca și Norvegia continuă să investigheze deteriorarea cablurilor submarine din Marea Baltică, transmite Euronews precizând că e vorba de cabluri care transportă date de internet. În ultimele zile, incidente de acest fel au fost raportate în mai multe țări europene, între care Germania, Finlanda, Suedia și Lituania, amintește postul pan-european de televiziune. „Autoritățile acestor țări presupun că e vorba de comiterea unor acte de sabotaj în contextul politic actual, iar monitorizarea este intensificată. În acest context, armata daneză a anunțat că urmărește o navă chineză reperată în apropierea zonelor afectate”, notează Euronews.
Partidele de dreapta, de centru și social-democrații din Parlamentul European au ajuns miercuri seară la un acord politic pentru a aproba noua echipă a Comisiei Europene, informează AFP. Potrivit agenției de presă, Roxana Mînzatu va deveni, astfel, vicepreședinte al instituției. În urma discuțiilor, liderii PPE, Renew și S&D au decis să îi susțină pe toți comisarii propuși. Parlamentul European își va da votul final asupra componenței noii Comisii Europene pe 27 noiembrie, într-o sesiune plenară la Strasbourg, iar noul executiv european, condus tot de Ursula von der Leyen, se va instala în funcție la 1 decembrie, subliniază AFP.
Politico scrie că prin aprobarea tuturor comisarilor, Parlamentul European a pus capăt săptămânilor de blocaj între facțiunile politice ale UE cu privire la componența viitoarei Comisii. Publicația amintește că Parlamentul a audiat între 4 și 12 noiembrie potențialii comisari europeni din noua echipa a Ursulei von der Leyen. „După audieri însă, timp de mai bine de o săptămână, soarta a șapte candidați a fost blocată de disensiunile politice dintre principalele formațiuni rivale, Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta și Socialiștii și Democrații (S&D). A fost oprit astfel procesul de examinare a șase vicepreședinți executivi (Kaja Kallas, Raffaele Fitto, Roxana Mînzatu, Stéphane Séjourné, Teresa Ribera și Henna Virkkunen) și a comisarului ungar Olivér Várhelyi. Dar trei nume în special au suscitat disensiuni. Cei din S&D și din Renew au fost nemulțumiți de faptul că Raffaele Fitto, candidatul de extremă-dreapta al Italiei (Fratelli d’Italia/ECR), a primit un rol important în Comisie, de vicepreședinte. Socialiștii și liberalii au contestat de asemenea profilul candidatului de extremă dreaptă al Ungariei, Olivér Várhelyi (Fidesz/PfE), un apropiat al premierului naționalist Viktor Orban. Asta în timp ce deputații PPE au pus sub semnul întrebării propunerea de comisar a Spaniei, Teresa Ribera (S&D), actual ministru al mediului în guvernul lui Pedro Sanchez și contestată în țară pentru modul în care a gestionat inundațiile devastatoare. În final, toate cele trei grupuri europarlamentare din coaliția centristă au renunțat la obiecții și toți comisarii propuși în noua Comisie a Ursulei von der Leyen au fost acceptați. Iar liberalii au primit și o concesie: comisarului propus de Ungaria, Olivér Várhelyi, care a primit portofoliul pentru sănătate publică și bunăstarea animalelor, îi vor fi luate responsabilitățile referitoare la drepturile de sănătate sexuală și reproductivă, competențe ce vor fi atribuite comisarului desemnat de Belgia, Hadja Lahbib (Renew) ”, relatează Politico.
Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen a acordat primul ajutor unui pasager care s-a simțit rău la bordul unui avion, transmite publicația elvețiană 20 miuntes. Potrivit acesteia von der Leyen, a oferit asistență medicală pasagerului, rămânând alături de acesta până la aterizarea avionului. Martorii au recunoscut-o imediat și au confirmat că ea a ajutat echipajul să gestioneze situația, scrie aceeași publicație. Ursula von der Leyen se întorcea de la summitul G20 de la Riio de Janeiro și a răspuns apelului echipajului pentru ajutor medical, iar după aterizare, pasagerul a fost preluat de personalul medical, conchide 20 minutes.
