Schengen: își va ridica oare Austria vetoul pentru Bulgaria și România?
Ungaria găzduiește vineri 22 noiembrie o întâlnire a miniștrilor de interne austriac, român și bulgar, lucru anunțat încă de la începutul acestei luni de către șeful de cabinet al premierului Viktor Orban. Membri ai Uniunii Europene și NATO, România și Bulgaria au intrat încă din luna martie în spațiul Schengen, compus din 29 de țări, pentru deplasările pe calea aerului și pe mare, după ce au ajuns la un acord parțial cu Austria, care inițial s-a opus aderării lor, argumentând că imigrația ilegală este încă prea mare și că cele două țări trebuie să facă mai mult pentru a o preveni.
Mulți analiști și observatori se așteaptă acum ca Austria să își ridice vetoul pentru frontierele terestre în cadrul reuniunii miniștrilor de interne din Austria, România, Bulgaria și Ungaria de vineri 22 noiembrie, la Budapesta.
Acest lucru ar face posibilă aprobarea intrării totale a celor două țări în decembrie înainte de implementarea operațională până în primăvara anului 2025. România și Bulgaria fac deja parte din spațiul Schengen pentru călătoriile aeriene și maritime, dar nu și pentru călătoriile terestre. În martie, Austria s-a opus intrării lor depline în spațiul Schengen. O răsturnare a atitudinii Austriei pare însă surprinzătoare chiar dacă Bulgaria și România au sporit aparent controalele la granițele lor. Aderarea celor două țări a fost tratată până acum ca un pachet de servicii. România și Bulgaria se află pe rute majore pentru comerțul ilegal cu arme și traficul de droguri și persoane, dar Comisia Europeană a declarat de mai multă vreme că o investigație amănunțită a arătat că cele două țări îndeplinesc toate cerințele Schengen.
În acest timp, Austria tocmai a extins controalele la granițele sale cu Ungaria și Slovenia, două țări mult mai puțin predispuse la sosirea migranților decât România sau Bulgaria. Controalele vor fi prelungite până în mai 2025. Potrivit guvernului austriac, aceste măsuri sunt necesare pentru combaterea traficului de persoane și a imigrației ilegale.
Prin urmare, zona Schengen e pe cale de a deveni o noțiune abstractă, dat fiind că deja de mai mult timp Germania și Franța au pus în aplicare controale la granițele lor, ceea ce va fi imitat curând și de alte țări precum Olanda, Austria sau țările nordice.
Olanda se pregătește să restabilească controalele la frontieră din 9 decembrie, după exemplul Germaniei, pentru o perioadă de 6 luni. Coaliția de guvernământ a decis „să introducă reguli de azil printre cele mai restrictive din Europa”. Verificările vor fi efectuate la frontierele olandeze și pe anumite zboruri din țări care favorizează imigrația ilegală.
În ceea ce privește intrarea României și Bulgariei în Schengen, și Olanda ar putea să-i opună un veto. Asta face că ar fi într-adevăr paradoxal să vedem o extindere a zonei Schengen într-un moment în care controalele la frontieră se înmulțesc în toate țările.
Rămâne faptul că aderarea la zona de frontieră deschisă a Europei ar adăuga o jumătate de punct procentual la creșterea economică anuală a României, cum a estimat Ministerul de Finanțe.
Dan Alexe
