Revista presei internaționale: Măsuri de escaladare a războiului din Ucraina, pe fundalul discuțiilor despre un posibil armistițiu
Presa internațională comentează noile amenințări ale Rusiei cu escaladarea războiului după ce a atacat ieri Ucraina cu o rachetă balistică de tip nou. Mai multe publicații străine scriu despre soluțiile de încheiere a războiului ruso-ucrainean discutate tot mai intens în culisele diplomației occidentale. Decizia Curții Penale Internaționale de la Haga e un alt subiect abordat pe primele pagini ale presei internaționale.
Armata rusă a atacat ieri Ucraina cu o rachetă balistică hipersonică de tip nou ca răspuns la loviturile cu rachete occidentale asupra teritoriului Rusiei. Publicațiile internaționale scot în evidență acest anunț al președintelui rus, Vladimir Putin, făcut într-o apariție televizată după ce marți și miercuri, armata ucraineană a folosit rachete americane ATACAMS și rachete britanice Storm Shadow împotriva țintelor militare din regiunile Breansk și Kursk. BBC subliniază că Putin a confirmat că atacurile au făcut morți și răniți în Kursk, dar a negat că între aceștia ar fi mai mulți comandanți ruși precum s-a vehiculat în presa occidentală. BBC remarcă și o altă secvență din declarația lui Putin din care reiese că Moscova are dreptul să folosească arme împotriva țărilor care permit utilizarea armamentului lor împotriva Rusiei ceea ce a dus la globalizarea conflictului . BBC găsește în mesajul președintelui rus noi amenințări subtile cu folosirea armei nucleare. Or, Putin a subliniat că noua rachetă a Rusiei e concepută să transporte focoase nucleare, dar nu a fost echipată cu ele ieri, când potrivit președintelui rus, ar fi lovit cu precizie o țintă militară ucraineană din orașul Dnipro. În Statele Unite, se acordă o mare importanță tuturor amenințărilor la adresa Ucrainei, însă este important de avut în vedere că Rusia are probabil doar „un număr mic rachete experimentale despre care a vorbit Putin”, a remarcat un oficial al administrației americane în discuția cu jurnaliștii de la BBC.
Reuters precizează că racheta balistică lansată de Rusia are o rază medie de acțiune, cuprinsă între 1.000 și 3.500 de kilometri, ceea ce înseamnă că poate lovi toată Europa. Agenția de presă amintește că inițial, presa de la Kiev scria că Rusia lansase o rachetă intercontinentală care de regulă e concepută pentru a lovi ținte aflate la o depărtare de peste 5 mii 500 de kilometri.
Ținta din orașul ucrainean Dnipro se afla în raza de acțiune a armelor convenționale pe care Moscova le-a folosit în mod obișnuit pe tot parcursul războiului, observă The New York Times. Faptul că Rusia a lansat o rachetă cu rază mai lungă de acțiune, capabilă să transporte focoase nucleare, semnalează un avertisment menit să provoace frică Kievului și aliaților săi, constată publicația americană. Tot The New York Times îl citează pe Putin care a menționat că Rusia este încă pregătită „să rezolve toate problemele litigioase prin mijloace pașnice, totodată fiind gata de orice scenarii. Dacă cineva încă se îndoiește de acest lucru, este în zadar. Va exista întotdeauna un răspuns.” Putin și-a făcut comentariile într-un mesaj rar adresat națiunii. Tonul său a fost și lăudăros, și amenințător, observă NYT.
Utilizarea rachetelor cu rază intermediară sau intercontinentală împotriva Ucrainei nu are sens militar în această etapă a războiului, au spus experții în apărare, citați de The Wall Street Journal. Armele au o rază de acțiune care depășește semnificativ distanța de la Astrahani la Dnipro. Construite pentru a livra focoase nucleare care sunt concepute pentru a distruge o zonă vastă, sunt mai puțin precise și mult mai scumpe decât alte rachete balistice pe care Rusia le are în arsenalul său și pe care le-a folosit anterior împotriva Ucrainei. Loviturile de joi au avut ca scop trimiterea unui mesaj către aliații occidentali ai Kievului că Moscova este pregătită să-și folosească cele mai puternice arme împotriva țintelor din Occident, potențial cu focoase nucleare, au spus analiștii.
Cel puțin până la învestirea președintelui american Donald Trump, Rusia va escalada pe cât posibil situația și va ridica miza, comentează RBK-Ucraina.
„Folosirea noii rachete balistice împotriva Ucrainei este o dovadă clară că Rusia nu dorește pace”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de publicațiile de la Kiev, între care Kyiv Independent și Ukrainskaya Pravda . Cele două pubicații subiniază că Zelenski l-a acuzat pe Putin că minte atunci când afirmă că lansarea rachetei balistice a fost un răspuns la atacurile ucrainene cu rachete occidentale. Or, nu ar fi pentru prima oară când acestea sunt folosite împotriva țintelor rusești, a explicat Zelenski, precizând că Ucraina acționează conform dreptului la apărare prevăzut de normele internaționale.
„Rusia este cea care provoacă escaladarea” în Ucraina, a declarat joi purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, citată de AFP, în contextul în care Moscova acuză Washingtonul că a agravat conflictul, autorizând armata ucraineană să folosească arme cu rază lungă de acțiune pentru a lovi teritoriul rus.
Organizația Națiunilor Unite a reacționat la amenințările lui Putin de a lovi obiective militare din Ucraina și din statele care o sprijină militar, relatează Unian. Agenția ucraineană de presă îl citează pe purtătorul de cuvânt al secretarului general al ONU, Stéphane Dujarric, care a avertizat că situația se dezvoltă într-o direcție greșită și a cerut măsuri urgente pentru de-escaladarea conflictului.
Tot mai mulți ideri din Europa consideră că cel mai realist scenariu pentru încheierea războiului ruso-ucrainean ar fi înghețarea conflictului, cu o amânare pe termen nedefinit a problemei legate de fixarea granițelor, scrie Financial Times. Potrivit publicației, în ciuda temerilor legate de posibilele acțiuni ale lui Donald Trump, la Bruxelles există speranțe că anul viitor, cu medierea lui, s-ar putea ajunge la un armistițiu. Autorul articolului din Financial Times presupune că unii lideri europeni vor continua să ceară retragerea trupelor ruse de pe tot teritoriul Ucrainei recunoscut la nivel internațional, dar atât Kievul, cât și Washingtonul și întreaga Europă agrează tot mai mult scenariul unui conflict înghețat cu o amânare a negocierilor privind stabilirea granițelor.
Donald Trump a promis o rezolvare rapidă a războiului din Ucraina. Aceasta înseamnă, însă, un alt conflict înghețat, mai degrabă decât pace, constată Euractiv. Știe Trump că războaiele înghețate sunt o specialitate rusă? Și știe el motivele pentru care Rusia creează astfel de scenarii? –întreabă retoric autorul articolului. Principalul motiv pentru care Rusia a creat conflicte înghețate este acela de a împiedica țările post-sovietice cu care se învecinează să se apropie de UE și NATO, observă Euractiv, menționând că, de regulă, UE și NATO solicită unei țări candidate să rezolve disputele teritoriale cu vecinii săi înainte de aderare. (O excepție uriașă a fost făcută pentru Cipru, care a aderat la UE în 2004, fără a controla aproape jumătate din teritoriul său, considerat acum teritoriu UE, în ciuda faptului că se afla sub controlul Turciei.) Rusiei îi place să se asigure că mai multe state post-sovietice independente au suveranitatea doar pe hârtie. În realitate, marionetele ruse controlează încă zone mari din țara lor, concluzionează Euractiv.
Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, și fostul ministru al Apărării, Yoav Gallant, transmit agențiile internaționale de presă. The Independent notează că mandatele au fost emise pentru „crime împotriva umanității și crime de război”, prim-ministrul și fostul ministru al Apărării din Israel fiind învinuiți că au împiedicat furnizarea de ajutoare umanitare locuitorilor din Fâșia Gaza. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a calificat drept „antisemită” decizia Curții Penale Internaționale, în timp ce gruparea islamistă palestiniană Hamas a calificat decizia drept „un pas important spre justiție”, remarcă The Independent.
Orice țară a Uniunii Europene e obligată să execute mandatul emis de Curtea Penală Internațională și să-i aresteze pe cei doi oficiali israelieni dacă aceștia vor intra pe teritoriul lor, a declarat șeful diplomației UE, Josep Borrell, citat de Europa Express. Decizia Curții Penale Internaționale de a emite mandate de arestare pentru premierul israelian și un oficial de rang înalt al Hamas îi plasează într-un grup restrâns de lideri care urmează să fie acuzați de crime împotriva umanității, între aceștia fiind și liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, notează Associated Press.
