Revista presei internaționale: Alegerile prezidențiale din România; Prognoze privind următoarele ținte militare rusești ale rachetelor occidentale
Presa internațională dezvăluie date cu privire la pierderile suferite de armata rusă în urma loviturilor lansate de forțele ucrainene cu rachete occidentale. Unele publicații fac prognoze privind următoarele ținte militare rusești ale rachetelor occidentale. Alegerile prezidențiale din România, cele regionale din Austria precum și referendumurile desfășurate ieri în Elveția se numără printre alte evenimente abordate de presa străină.
Rachetele britanice Storm Shadow lansate săptămâna trecută de Ucraina asupra regiunii Kursk au ucis un general și 18 ofițeri ruși, inclusiv 500 de soldați nord-coreeni, transmite Daily Mail. Cotidianul britanic precizează că Rusia nu recunoaște pierderile suferite în urma atacurilor cu rachete occidentale, lansate de Armata ucraineană aupra teritoriului său.
Franța s-a alăturat Statelor Unite și Marii Britanii, autorizând Ucraina să folosească arme cu rază lungă de acțiune pentru a viza ținte de pe teritoriul rus, relatează BBC. Într-un interviu acordat serviciului britanic de presă, ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, a declarat că lansarea de către Ucraina a acestui tip de arme ar fi un act de "autoapărare", dar a evitat să spună dacă rachetele franceze Scalp au lovit deja teritoriul rus.
Următoarele ținte ale rachetelor occidentale folosite de forțele ucrainene ar putea deveni cele aproximativ 200 de obiective militare din regiunea Rostov, aflată la granița cu Ucraina, dezvăluie The Wall Street Journal. Sursele publicației subliniază că printre obiectivele vizate se numără aerodromuri, depozite de muniții, arsenale, poligoane și puncte de comandă. Un atac asupra regiunii ar putea afecta grav logistica militară rusă și duce la pierderi semnificative de echipamente și trupe, notează WSJ. SUA și aliații săi au permis utilizarea rachetelor puternice și greu de interceptat într-un moment critic pentru Ucraina, care se luptă să împiedice ofensiva rusească de-a lungul liniei frontului. Ce efect va avea noua tactică pe câmpul de luptă depinde de câte rachete primește Ucraina și de cât de eficient le folosește, conchide publicația.
Publicația ucraineană Obozrevatel dedică un articol primului tur al alegerilor prezidențiale din România. Va rămâne România un vecin și un partener de încredere sau se va transforma într-o „Ungarie”, cu o poziție critică față de Ucraina, se întreabă Obozrevatel. Rezultatul alegerilor din România este important datorită proximității strategice față de Ucraina și ar putea menține țara pe drumul său predominant pro-european sau ar putea să o încline spre o cale în conflict cu Bruxelles-ul, precum Ungaria sau Slovacia, scrie Obozrevatel. Alegerile ar putea determina dacă România va continua să sprijine Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei sau dacă va susține încetarea, așa cum o fac premierii maghiar și slovac Viktor Orban și Robert Fico, notează publicația ucraineană. Analizând lupta din alegerile prezidențiale, Obozrevatel vorbește despre „jocul periculos” al premierului Marcel Ciolacu. Publicația ucraineană citează „experți români”, care presupun că „Ciolacu l-a ajutat în mod deliberat pe candidatul populiștilor George Simion, perceput negativ de mulți români, să intre cu el în turul doi”. Obozrevatel scrie că fostul președinte ucrainean Leonid Kucima a implementat în 1999 o strategie similară în Ucraina, când l-a împins de fapt pe liderul comunist Petro Simonenko în turul al doilea, unde ucrainenii au ales răul cel mai mic – pe Kucima.
România este în șoc, observă presa de limbă germană, la fel luată prin surprindere de succesul necunoscutului antisemit și putinist Călin Georgescu în primul tur al cursei pentru Palatul Cotroceni, transmite Deutsche Welle. Publicații din Germania, Elveția și Austria sunt nedumerite în privința scorurilor înregistrate de candidați și privesc confuz către câștigătorul neașteptat al primului tur: un ”antisemit” și ”putinist”, care se consideră ”chemat”, dar pune țara la ”răscruce de drumuri”, notează DW. ”Un extremist de dreapta obține mai multe voturi decât un șef al guvernului”, titrează cotidianul Süddeutsche Zeitung, ziarul supraregional care apare în capitala Bavariei. Frankfurter Allgemeine Zeitung observă că ”mulți sunt șocați” de rezultat și amintește de ”situația similară” de la prezidențialele din 2000: turul doi s-a jucat atunci între candidatul PSD Ion Iliescu și extremistul de dreapta Corneliu Vadim Tudor, iar ”partidele democratice s-au unit și, datorită sprijinului puternic din partea aliaților europeni, au putut împiedica un extremist să dețină cea mai înaltă funcție de stat”.
Partidul Libertății (FPO) din Austria a câștigat cu aproape 35% din voturi alegerile regionale din landul Stiria, consolidându-și poziția după victoria obținută la alegerile legislative din septembrie, relatează AFP. Potrivit agenției de presă, conservatorii s-au clasat pe locul doi cu puțin peste 25 la sută din voturi, urmați de social-democrații cu ceva mai mult de 20 de procente din sufragii. E pentru prima dată când extrema dreaptă câștigă în această regiune, remarcă AFP, precizând că Partidul Libertății a făcut campanie pe teme precum imigrarea și apărarea drepturilor șoferilor. Partidul Libertății va încerca să obțină funcția de guvernator regional prin formarea unei alianțe majoritare cu verzii sau liberalii, dar au șanse mici pentru a-și atinge acest obiectiv, comentează AFP.
Alegătorii elvețieni au votat duminică în cadrul unor referendumuri cu privire la o serie de probleme naționale și locale, de la lărgirea autostrăzilor la cheltuielile pentru concursul de muzică Eurovision din 2025, relatează DPA. Alegătorii din întreaga republică alpină vor lua în considerare propuneri privind legislația în materie de locuințe și chirii, finanțarea asistenței medicale și adăugarea de benzi suplimentare pe șase tronsoane de autostradă frecvent congestionate, scrie agenția de presă. Guvernul și Parlamentul intenționează să elimine blocajele de pe autostrăzi, dar partidele de stânga și ecologiștii, au lansat un referendum împotriva construirii de benzi suplimentare, despre care spun că sunt prea scumpe și că o astfel de politică este de neconceput în condițiile crizei climatice, notează DPA. Totuși, Guvernul a promis măsuri pentru a compensa daunele aduse naturii, amintește agenția de presă.
Țările bogate ale lumii s-au angajat să investească în fiecare an până în 2035 câte 300 de miliarde de dolari pentru a sprijini tranziția energetică și adaptarea la schimbările climatice în țările în curs de dezvoltare, transmite Reuters. Potrivit agenției de presă, decizia a fost aprobată la insistența a peste 40 de țări sărace la cea de-a 29-a Conferință a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice care a avut loc la Bacu.
În urma discuțiilor controversate despre climă din Azerbaidjan, negociatorii din întreaga lume se îndreaptă spre Busan, Coreea de Sud, săptămâna aceasta cu un alt obiectiv formidabil: primul tratat din lume conceput pentru a combate creșterea explozivă a poluării cu plastic, transmite The New York Times.
Lumea va fi „incapabilă să facă față” volumului de deșeuri de plastic în 10 ani, dacă țările nu vor conveni să reducă producția acestuia, semnalează experți citați de The Guardian. Recent, diverși cercetători au descoperit microplastice în fiecare probă de placentă testată; în arterele umane, materialele plastice fiind legate de atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale. Criza materialelor plastice este recunoscută pe scară largă ca o amenințare la adresa sănătății umane, a biodiversității și a climei, concluzionează publicația britanică.
