Revista presei internaționale: Rezultat șocant în primul tur al alegerilor prezidențiale din România; Austria refuză să plătească pentru gazul livrat de Gazprom
Presa de pe mapamond comentează pe larg rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale care au avut loc duminică în România. Mai multe publicații explică rolul geopolitic al României și impactul pe care l-ar putea avea asupra acestuia, rezultatele finale ale alegerilor. Între alte subiecte comentate de presa internațională se numără alegerea noii Comisii Europene și alte decizii care urmează a fi luate în Parlamentul European.
Rezultat șocant în primul tur al alegerilor prezidențiale din România care a răsturnat politica țării și ar putea pune în pericol sprijinul acesteia pentru Ucraina, scrie The Guardian. Publicația subliniază că primul loc i-a revenit candidatului independent Călin Georgescu, un critic ultranaționalist al NATO, prietenos cu Moscova, care l-a lăudat pe președintele rus Putin pentru că-și iubește țara. El se va confrunta în turul doi al alegerilor cu Elena Lasconi un candidat reformist de centru-dreapta, remarcă The Guardian. Alegerile prezidențiale din România au sfidat toate previziunile sondajelor de opinie, atrage atenția Euractiv. CNN constată că rezultatul a fost un șoc imens, având în vedere că potrivit sondajelor, prim-ministrul social-democrat Marcel Ciolacu avea cele mai multe șanse de câștig.
Călin Georgescu a mizat pe o campanie organizată pe platforma TikTok care a devenit virală în ultimele zile, remarcă Le Monde. Rezultatele alegerilor marchează una dintre cele mai mari surprize electorale de la sfârșitul erei comuniste a României, scrie publicația franceză, luând în calcul eliminarea din cursa electorală a candidaților celor mai mari două partide, care formează alianța de guvernare - social-democrații de stânga și liberalii de centru-dreapta. În unele sondaje apărute în timpul campaniei electorale, câștigătorul primului tur de scrutin, Călin Georgescu, era cotat cu doar 5% din intențiile de vot, amintește Le Monde.
Călin Georgescu, admiratorul lui Putin susținut de TikTok, care zguduie politica românească – titrează Elpais. A șasea țară ca populație din UE se întreabă cum a câștigat acest lider necunoscut de extremă dreaptă, care nu a avut sprijinul niciunui partid, în primul tur al alegerilor prezidențiale. Marea majoritate a cetățenilor români s-au întrebat luni cine este cu adevărat Călin Georgescu, noul câștigător al primului tur al alegerilor prezidențiale desfășurate duminică , în care a acumulat peste două milioane de voturi, punctează publicația spaniolă.
Cine este starul TikTok de extremă dreapta Călin Georgescu? – se întreabă și răspunde Politico: un sceptic al vaccinurilor, care susține Rusia și care îi laudă pe liderii fasciști ai țării sale din cel de-al doilea război mondial. Călin Georgescu poate deveni următorul președinte al României, în pofida faptului că nu a participat la mari dezbateri TV și nici măcar nu aparține unui partid politic, remarcă Politico. Turul decisiv al alegerilor din 8 decembrie va determina dacă Georgescu preia conducerea acestei țări strategice cu 19 milioane de oameni, care se învecinează cu Ucraina în estul Uniunii Europene, explică publicația. În joc este administrarea unui stat important al NATO într-un moment critic, semnalează Politico, amintind că Ucraina și aliații săi rezistă în fața agresiunii ruse și sunt conștienți că revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie ar putea însemna încetarea sprijinului american pentru Kiev. Până acum, România a jucat un rol important în acordarea sprijinului occidental pentru Ucraina, deschizând portul Constanța ca o rută vitală atât pentru exporturile ucrainene de cereale, cât și pentru livrarea proviziilor militare Kievului, explică Politico. Publicația subliniază și importanța strategică a bazei militare aeriene Mihail Kogălniceanu de la Marea Neagră, care urmează să devină cea mai mare a NATO. Dar toate acestea s-ar putea schimba dacă Georgescu va prelua conducerea, constată Politico.
Și Skynews semnalează că sprijinul acordat Ucrainei ar putea fi în pericol, deoarece Georgescu a sugerat în mod repetat că sprijinul pentru Kiev ar trebui oprit. În plus, Georgescu a pus la îndoială apartenența țării sale la NATO, argumentând că alianța militară nu ar apăra România dacă ar fi atacată.
Parlamentul European se reunește în sesiune plenară, în această săptămână, la Strasbourg, având ca principal punct pe agendă votul asupra noii Comisii Europene, relatează Reuters. Potrivit agenției de presă, înaintea votului, șefa executivului de la Bruelles Ursula von der Leyen își va prezenta programul pentru perioada 2024-2029 într-o dezbatere cu eurodeputații. Pe agenda sesiunii plenare se mai află o dezbatere și votul privind bugetul UE pe 2025, dar și o dezbatere și un vot asupra unei rezoluții privind sprijinul pentru Ucraina și colaborarea militară dintre Rusia și Coreea de Nord. Escaladarea violențelor și criza umanitară din Orientul Mijlociu vor fi de asemenea discutate de europarlamentari, mai scrie Reuters.
Tot Reuters publică un articol în care relevă că legătura de jumătate de secol a Austriei cu Gazprom-ul rusesc s-a încheiat într-un mod scandalos. Un conflict între OMV și Gazprom a dus la oprirea livrărilor de gaze rusești către compania austriacă, după ce OMV a confiscat gaz rusesc ca plată pentru o hotărâre arbitrală favorabilă, în valoare de 230 milioane de euro. OMV a câștigat procesul de arbitraj împotriva Gazprom pentru livrări neregulate și a aplicat hotărârea imediat, ceea ce a determinat Gazprom să suspende furnizarea, precizează agenția de presă, menționând că e prima dată când un client din UE a refuzat plata pentru gazul livrat de Gazprom. OMV a considerat această acțiune ca o măsură necesară, având în vedere posibilele întreruperi ale livrărilor de gaz rusesc prin Ucraina în 2024. Această întrerupere semnalează sfârșitul unei relații de decenii între cele două companii și subliniază eforturile OMV de a renunța la gazul rusesc, în ciuda unui contract în vigoare până în 2040.
AFP relatează că președintele ales al SUA, Donald Trump, și-a anunțat planul de a impune tarife de 25% la mărfurile din Mexic și Canada și de 10% la importurile din China, invocând comerțul cu droguri și imigrația. Trump s-a angajat să semneze un ordin executiv prin care să pună în aplicare aceste măsuri imediat după preluarea mandatului la Casa Albă, pe 20 ianuarie, subliniază AFP. Tarifele reprezintă o parte cheie a agendei economice a lui Trump, care a promis să impună taxe mari aliaților și adversarilor deopotrivă, amintește France Press.
Luate împreună, amenințările tarifare au reprezentat un ultimatum dramatic împotriva celor mai mari trei parteneri comerciali ai Statelor Unite și o mișcare care amenință să semene haos în relațiile diplomatice și economice ale Americii chiar înainte ca domnul Trump să pună piciorul la Casa Albă, constată The New York Times. Vestea tarifelor a declanșat imediat alarme în cele trei națiuni, cu monedele Canadei și Mexicului alunecând față de dolar și un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei la Washington avertizând că „nimeni nu va câștiga un război comercial”. Tarifele ar avea, de asemenea, implicații grave pentru industriile americane, inclusiv pentru producătorii de automobile, fermieri și ambalatorii de alimente, care exportă piese, materiale și produse finite peste granițele SUA. Mexic, China și Canada reprezintă împreună mai mult de o treime din bunurile și serviciile atât importate, cât și exportate de Statele Unite, susținând zeci de milioane de locuri de muncă americane, menționează NYT.
Cabinetul israelian va vota marți un acord de încetare a focului în Liban, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Benjamin Netanyahu pentru CNN, după ce o sursă familiarizată cu chestiunea a spus că premierul israelian a aprobat planul „în principiu”. Surse familiare cu negocierile au anunțat mai devreme că discuțiile par să se îndrepte pozitiv către un acord, dar au recunoscut că, pe măsură ce Israelul și Hezbollah continuă să ducă tratative, un singur pas greșit ar putea răsturna discuțiile. Posibilitatea semnării acordului a fost întâmpinată cu un răspuns mixt în Israel. Itamar Ben Gvir, ministrul de extremă dreapta al Securității Naționale al țării, a numit acordul o „mare greșeală” și a spus că va fi „o oportunitate istorică ratată de a eradica Hezbollah”.
