Revista presei internaționale: Intensificarea atacurilor hibride ruse și îngrijorările privind o confruntare directă între Rusia și NATO
Presa internațională relatează despre îngrijorările tot mai mari ale europenilor privind atacurile hibride ale Rusiei care ar putea duce la o confruntare directă a acesteia cu NATO. Alegerea noii componențe a Comisiei Europene și prioritățile acesteia, e un alt subiect scos în prim plan de publicațiile străine.
Prăbușirea avionului de marfă al companiei germane poștale DHL, care s-a produs luni dimineață într-o zonă rezidențială din capitala Lituaniei, „a fost un test perfid al lui Vladimir Putin”, a declarat generalul Bundeswehr-ului Carsten Breuer, într-un talk-show găzduit de postul public ARD, relatează Bild. Potrivit tabloidului german, Breuer crede că oficialii de la Kremlin ar putea fi în spatele prăbușirii avionului, pentru a vedea cât de departe poate merge Moscova până va reacționa occidentul. Bild precizează că în urma incidentului, un membru al echipajului a murit, ceilalți trei fiind răniți. Publicația amintește că la începutul acestui an, un dispozitiv incendiar expediat din Lituania prin compania DHL a provocat un incendiu într-un centru logistic din orașul german Leipzig. „Oficialii din serviciile de informații occidentale au dat vina pe Rusia pentru acel incident. În plus, britanici anchetează dacă Kremlinul a stat în spatele unei bombe trimise prin poștă la un depozit al aceleiași companii DHL din Birmingham, în luna iulie”, scrie Bild.
Intensificarea atacurilor hibride ruse împotriva țărilor occidentale riscă să provoace o confruntare militară directă între NATO și Rusia, a avertizat în Parlamentul de la Berlin, șeful serviciului de informații externe al Germaniei, Bruno Kahl, transmite Reuters. O confruntare militară directă cu NATO a devenit o opțiune pentru Moscova, care vrea să divizeze Occidentul pentru a slăbi capacitatea Europei de a se apăra, a subliniat oficialul, citat de aceeași agenție de presă. Reuters relevă că în octombrie, șefii serviciilor germane de informații au lansat avertismente dure cu privire la spionajul rusesc și la pregătirile Moscovei pentru un conflict militar cu NATO. Acum câteva luni, serviciile americane de informații și cele germane au dejucat un complot rusesc de asasinare a directorului general al producătorului de armament Rheinmetall, care ajută Ucraina, amintește Reuters. Potrivit agenției de presă, ieri, șeful serviciului de informații externe al Germaniei i-a atenționat pe deputații din Bundestag că ar putea veni momentul în care țările NATO vor fi nevoite să activeze articolul 5 din Tratatul Alianței care prevede apărarea reciprocă.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat miercuri, în Parlamentul European, că statele europene cheltuiesc prea puțin pentru a-și întări armatele în contextul creșterii amenințării ruse, relatează The Guardian. Prezentă miercuri în fața europarlamentarilor pentru aprobarea noii Comisii Europene, Ursula von der Leyen a atras atenția că Rusia cheltuiește până la 9 la sută din PIB-ul său pentru apărare, în timp ce Europa cheltuiește în medie mai puțin de două procente, scrie The Guardian. Potrivit publicației, von der Leyen a cerut eforturi pentru a stimula industria europeană de apărare și proiectele de apărare comună. Parlamentul European a aprobat ieri componența noii Comisii Europene cu 370 de voturi pentru, 282 împotrivă și 36 de abțineri, subliniază The Guardian, precizând că noul executiv comunitar, condus de Ursula von der Leyen, va intra în funcție la începutul lunii decembrie.
AFP scrie că în dezbaterea din Parlamentul European de dinaintea votului, Ursula von der Leyen a subliniat că libertatea și suveranitatea Uniunii Europene depind „mai mult ca oricând” de „puterea sa economică”. Potrivit aceleiași agenții de presă, Von der Leyen a precizat că „prima inițiativă majoră” a noii Comisii Europene se va concentra pe competitivitate pentru a „reduce” decalajul față de SUA și China în noile afaceri și tehnologii și pentru a spori securitatea Uniunii Europene și a-i crește capacitatea de a se susține singură. Activitatea noii Comisii Europene începe pe fondul unor turbulențe geopolitice mai mult decât complicate, având în vedere războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu și conflictul comercial cu China, comentează AFP. Pregătirea pentru revenirea lui Trump este „cea mai urgentă provocare” a celui de-al doilea mandat al lui Ursula von der Leyen. Ea va trebui să lupte pe „două fronturi”. Primul e comerțul, cu promisiunea președintelui republican ales de a crește taxele vamale pentru produsele europene, și al doilea e „securitatea”, în condițiile în care Donald Trump ar putea opri sprijinul american pentru Ucraina, spun analiștii intervievați de AFP.
Partidul de guvernământ din Georgia l-a ales pe fostul atacant al echipei de fotbal Manchester City, Miheil Kavelașvili, drept candidat la președinție, relatează Politico. Publicația estimează că Miheil Kavelașvili, un adept al politicii anti-occidentale, care nu are studii superioare, va deveni probabil următorul președinte al țării din Caucaz după alegerile prezidențiale programate pe 14 decembrie. Politico amintește că în prezent, Georgia are un președinte pro-occidental în persoana doamnei Salome Zurabișvili, care împreună cu partidele pro-europene de opoziție, a contestat rezultatele alegerilor parlamentare de luna trecută, învinuind partidul pro-rus de la Guvernare „Visul Gerogian” că și-a atribuit victoria prin fraudă.
Ministerul de Interne al Kazahstanului a anunțat deschiderea unui dosar penal în urma incidentului cu un ecran publicitar din Astana, pe care, în timpul vizitei lui Vladimir Putin pe 27 noiembrie, a fost proiectat steagul Ucrainei în locul celui al Rusiei, relatează Meduza. Imagini cu ecranul LED, amplasat lângă teatrul „Astana Opera”, au apărut pe rețelele sociale, iar acesta a fost oprit rapid, scrie publicația. Potrivit Ministerului de Interne, ecranul aparține companiei „Keruen Media”, iar ancheta ia în considerare atât probleme tehnice, cât și posibilitatea unei intervenții externe, notează Meduza. „Poliția a promis că cei responsabili vor fi trași la răspundere. Serviciul Tehnic de Stat din Kazahstan a anunțat că ecranul a fost spart în urma unui atac cibernetic, provenind din IP-uri externe”, relevă publicația. Vladimir Putin a ajuns la Astana pe 27 noiembrie pentru o vizită oficială și a avut discuții cu președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, amintește Meduza.
Președintele rus Vladimir Putin se află în Kazahstan având pe agendă cooperarea politică, economică și energetică, scrie Obozrevatel. El s-a întâlnit cu președintele kazah Kasîm-Jomart Tokaev și va participa joi la o sesiune a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, notează publicația. Kremlinul intenționează să aprofundeze relațiile economice și de tranzit cu Kazahstanul, folosindu-l ca mediator cheie pentru a ocoli sancțiunile occidentale, subliniază Obozrevatel. Publicația ucraineană observă că Putin nu a menționat războiul ruso-ucrainean în discuțiile cu Tokaev sau în documentele semnate. Analiștii, citați de aceeași publicație, susțin că Putin a evitat subiectul războiului pentru a poziționa Rusia ca un partener economic stabil înainte de summitul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) - o alianță militară condusă de Moscova ai cărei lideri se reunesc astăzi la Astana. Kazahstanul a refuzat anterior să se alăture organizației BRICS în care intră China, India și majoritatea țărilor din așa-numitul „sud global”, iar în octombrie, consilierul președintelui kazah Tokaev, Berik Uali, a declarat că Astana nu are de gând să adere la această organizație, deși i-au fost făcute propuneri din partea Moscovei, remarcă Obozrevatel.
FBI a confirmat că mai mulți oficiali aleși de Donald Trump pentru administrația sa au fost victime ale așa-numitului „terorismul telefonic”, scrie Moscow Times. Potrivit publicației ruse, apropiații lui Trump au fost amenințați cu violență și atacuri cu bombe. „Printre oficialii amenințați se numără Elise Stefanik, desemnată de Trump pentru funcția de ambasador al SUA la ONU, care a primit o amenințare cu minarea casei sale, la care autoritățile au răspuns „operativ și profesionist”. Amenințări au mai primit Pete Gegset, jurnalist la Fox News, pe care Trump plănuia să-l numească secretar al Apărării, și fostul congresman Matt Gaetz, considerat candidat pentru funcția de procuror general al SUA”, scrie Moscow Times.
Acordul de încetare a focului între Israel și Hezbollah, care a intrat în vigoare miercuri, oferă speranțe pentru o regiune devastată de conflict, scrie The Conversation. Potrivit publicației, acordul prevede oprirea ostilităților pentru 60 de zile, permițând întoarcerea a peste un milion de refugiați din sudul Libanului și 60.000 din nordul Israelului. Totuși, există îngrijorări cu privire la implementarea sa, în special din cauza distrugerilor din sudul Libanului și a fragilității acordului, remarcă The Conversation. „Termenii acordului includ limitarea capacității Hezbollah de a se reînarma, dar susținerea Iranului pentru grupul libanez ar putea duce la noi atacuri aeriene israeliene în Siria. Acordul mai prevede retragerea treptată a trupelor israeliene din sudul Libanului, însă nu sunt clare detaliile logistice ale acestei retrageri. În ciuda acestor provocări, acordul ar putea pune presiune suplimentară asupra Hamas să negocieze cu Israelul pentru eliberarea ostaticilor... Deși acordul de încetare a focului între Israel și Hezbollah aduce speranțe pentru reducerea violențelor, rămân multe întrebări și preocupări cu privire la implementarea și consecințele sale pe termen lung în regiune”, conchide The Conversation.
