Revista presei internaționale: Perspectivele alegerilor parlamentare din România; Proteste masive în Georgia după suspendarea negocierilor de aderare la UE
Presa internațională comentează rezultatele alegerilor parlamentare desfășurate ieri în România și avansează scenarii privind crearea unor posibilie alianțe de guvernare la București. În atenția publicațiilor străine rămâne și situația din Georgia, unde continuă protestele masive față de suspendarea negocierilor de aderare a țării la Uniunea Europeană. Intensificarea discuțiilor privind încheierea războiului ruso-ucrainean e un alt subiect reflectat de presa internațională.
Principalul partid de guvernământ din coaliția de la București, PSD, rămâne în fruntea proiecțiilor electorale, după alegerile parlamentare desfășurate ieri în România, transmite DW. Potrivit publicației, observatorii politici de la București avansează mai multe scenarii privid crearea unei viitoare coaliții guvernamentale, majoritatea fiind bazate pe o alianță fragilă din trei formațiuni pro-occidentale – Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România. Cele trei partide par să obțină împreună o majoritate simplă a voturilor împotriva unei treimi din voturi obținute de formațiunile populiste de dreapta - Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul SOS și Partidul Oamenilor Tineri, notează DW. Totuși, toate scenariile nu sunt decât speculații, cât timp nu se cunoaște rezultatul final al alegerilor prezidențiale, spun analiștii intervievați de DW.
Site-ul televiziunii publice germane ARD, scrie că alegerile prezidențiale din România ar putea fi câștigate de un extremist de dreapta, care ar putea influența semnificativ politica țării. Süddeutsche Zeitung, notează la rândul său că până la încheierea renumărării voturilor din primul tur al alegerilor prezidențiale, runda de balotaj de duminica viitoare rămâne sub semnul întrebării. În pofida ascensiunii formațiunilor radicale de dreapta, stânga împreună cu formațiunile liberale au încă suficient sprijin pentru a guverna țara, mai scrie Süddeutsche Zeitung.
Partidele pro-UE și pro-NATO din România au reușit să rețină extrema dreaptă în cadrul alegerilor parlamentare de duminică, dar puterea votului radical a sugerat că un candidat ultranaționalist, pro-rus, ar putea câștiga în continuare președinția săptămâna viitoare, constată Politico. Curtea Constituțională a dispus între timp renumărarea voturilor pentru primul tur al alegerilor prezidențiale în urma acuzației de fraudă din partea unuia dintre cei 13 candidați, europarlamentarul Cristian Terheș, care a obținut aproximativ 1 la sută din voturi, amintește publicația. Curtea se va întruni luni pentru a decide dacă anulează primul tur al alegerilor prezidențiale. Dacă va face acest lucru, întregul concurs prezidențial ar trebui probabil reprogramat la jumătatea și sfârșitul lunii decembrie, notează Politico. O astfel de anulare ar arunca combustibil asupra incendiului politic al țării, deoarece ar întări suspiciunile că partidele tradiționale de guvernământ ale României — PSD și PNL — încearcă să manipuleze votul, concluzionează autorul articolului.
Tensiunile politice cresc tot mai mult în Georgia unde opoziția pro-occidentală continuă protestele în masă față de decizia autorităților de a îngheța negocierile pentru aderarea la UE până în 2028. BBC scrie că mii de georgieni au ieșit ieri din nou în stradă în mai multe orașe ale țării. Deși poliția a închis din timp principalele străzi din capitala Tbilisi, mulți protestatari s-au adunat în apropierea Parlamentului, ținând telefoane cu lumini aprinse și lovind barierele metalice, relatează serviciul britanic de presă. Potrivit BBC, peste 200 de persoane au fost reținute în primele zile, iar premierul Irakli Kobakhidze a declarat că nu va permite „organizarea unui maidan” în Georgia, precum s-a întâmplat în Ucraina în urmă cu 11 ani, când președintele țării renunțase la cursul de integrare europeană. Ieri, opoziția din Georgia a cerut din nou acces la televiziunea publică pentru a-și exprima nemulțumirile și în pofida forței brutale folosite de poliție împotriva protestatarilor, numărul demonstranților continuă să crească relevă BBC. În paralel, mulți funcționari din instituțiile guvernamentale și-au exprimat susținerea pentru aderarea Georgiei la UE, iar tensiunile politice se adâncesc pe măsură ce protestele continuă, constată serviciul britanic de știri.
Premierul georgian Irakli Kobakhidze a evidențiat duminică „falsitatea difuzată” cu privire la oprirea procesului de integrare a țării în Uniunea Europeană în urma anunțului recent al Guvernului privind suspendarea discuțiilor de aderare la UE până în 2028, notează Agenda. „În prima declarație și de-a lungul acestor zile, am declarat și continuăm să declarăm nu numai că nu am oprit procesul de integrare în UE, ci, mai degrabă, ne intensificăm eforturile pentru a asigura aderarea Georgiei la UE până în 2030”, a spus Kobakhidze, citat de aceeași publicație. Premierul a remarcat că „a fost rușinos și îngrijorător faptul că ambasadorul UE în Georgia s-a implicat în campania de dezinformare condusă de opoziția radicală și de ONG-urile și instituțiile media afiliate acesteia”, adăugând astfel de evoluții „în mod firesc, subminează serios încrederea în societatea georgiană în birocrația europeană”.
Dacă va fi invitată să adere la NATO, Ucraina ar accepta un acord de încetare a focului oprind „faza fierbinte” a războiului cu Rusia. E mesajul transmis de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, într-un interviu acordat jurnaliștilor de la Sky News. Liderul de la Kiev a subliniat că Ucraina nu-și va abandona teritoriile pierdute care ar putea fi recuperate ulterior prin „mijloace diplomatice”. Zelenski a adăugat că aderarea rapidă a Ucrainei la NATO este necesară pentru a preveni o reluare a conflictului.
Financial Times a scris anterior că în Occident se discută tot mai intens despre un posibil „scenariul german”, care implică aderarea Ucrainei la NATO, însă fără teritoriile sale ocupate în prezent de Rusia. E un scenariu inacceptabil pentru cei mai apropiația aliați ai Kievului, remarcă publicația. Președintele rus Putin a cerut în iunie ca Ucraina să renunțe la aderarea la NATO și să accepte statutul de neutralitate, dar Zelenski a denunțat acest ultimatum, amintește la rândul său Moscow Times.
Un plan de pace absolut diferit, care exclude aderarea Ucrainei la NATO în deceniile următoare are emisarul nominalizat de Donald Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, comentează postul german de televiziune ntv. Potrivit acestuia, planul lui Kellogg prevede sporirea sprijinul militar pentru Ucraina în cazul în care Rusia va refuza discuțiile de pace. În plus, negocierile ar urma să fie însoțite de încetarea focului pe actuala linie de demarcație a frontului , iar unele dintre sancțiunile SUA impuse Rusiei ar putea fi relaxate, conchide același post de televiziune.
Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, dorește să crească ajutorul acordat Ucrainei și să avanseze în negocierile pentru un acord de încetare a focului între Israel și Hamas înainte de a părăsi Casa Albă, relevă ABC news. Într-un interviu pentru postul de televiziune, consilierul președintelui pentru securitate națională, Jake Sullivan, a menționat că noua echipă va avea propria politică și abordare în această privință, așa că administrația Biden trebuie să se asigure că Ucraina va fi „în cea mai bună poziție posibilă”: „Vom face tot ce ne stă în putință în aceste 50 de zile pentru a oferi Ucrainei toate instrumentele necesare pentru a-și întări pozițiile pe câmpul de luptă, astfel încât să fie mai puternică la masa negocierilor.”
Uniunea Europeană dorește ca Ucraina să câștige războiul și va face tot ce este necesar pentru aceasta. E mesajul transmis de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, ieri, în prima zi de mandat, în care a venit la Kiev împreună cu noul președinte al Consiliului European, Antonio Kosta, și cu noul comisarul european pentru extindere, Marta Kos, relatează Ukrinform. Noua echipă de conducere a Uniunii Europene dorește să demonstreze un sprijin puternic pentru Ucraina într-un moment în care forțele acesteia se retrag pe linia frontului, iar sosirea iminentă a lui Donald Trump la Casa Albă stârnește temeri că ajutorul SUA pentru Kiev ar putea fi întrerupt, mai scrie Ukrinform.
