Revista presei internaționale // Trimiterea trupelor occidentale în Ucraina; Conflict izbucnit între diplomați la Consiliul miniștrilor OSCE
Presa internațională descrie conflictul public izbucnit la Consiliul miniștrilor OSCE între șefii diplomațiilor din Statele Unite și Rusia. Trimiterea trupelor occidentale în Ucraina, după o eventuală încheiere a războiului, e o altă temă controversată abordată de publicațiile străine. Consecințele demiterii guvernului francez, lipsa locurilor pentru deținuții din Țările de Jos și motivele creșterii prețurilor pentru cazări hoteliere în Grecia, se numără printre alte teme reflectate de presa internațională.
Între secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a avut loc un conflict public, transmite Associated Press. Potrivit agenției de presă, la întâlnirea Consiliului miniștrilor OSCE, Lavrov a acuzat Occidentul de escaladarea conflictului cu Rusia, menționând că acest lucru ar putea duce la un nou război rece. Blinken a replicat acuzând Rusia de escaladare, prin atacuri militare asupra Ucrainei și hibride împotriva Europei. Blinken a învinuit Rusia pentru implicarea în alegerile din Republica Moldova și România, relevă Associated Press.
Ministrul apărării din Germania, Boris Pistorius, a declarat citat de Deutsche Welle că participarea trupelor germane la o misiune de menținere a păcii în Ucraina după război rămâne un subiect deschis. Potrivit publicației, Pistorius a subliniat că în prezent se lucrează asupra unor scenarii, dar într-un mod confidențial, și că decizia va depinde de „condițiile care se vor crea”. Pistorius a menționat că o eventuală misiune de pace va depinde de cerințele părților implicate în conflict și de acordul acestora. Comentariile au fost făcute în contextul propunerii ministrului de externe de la Berlin Annalena Baerbock, care a fost interpretată ca un sprijin pentru implicarea Germaniei într-o misiune de pace, remarcă DW. Aceeași publicație notează că propunerea a fost criticată dur de liderul creștin-democrațiilor, Friedrich Merz, al cărui formațiune ar putea prelua conducerea țării după apropiatele alegeri parlamentare. Recent, Le Monde a scris că în Europa au fost reluate discuțiile secrete despre trimiterea de trupe în Ucraina. În același timp, publicația The Times a menționat că NATO nu va dori să trimită trupe în Ucraina, deoarece țări precum Marea Britanie ar putea fi rapid implicate în război dacă armata rusă ar ucide soldați occidentali.
The New York Times informează că șeful Biroului prezidențial de la Kiev, Andrei Ermak, s-a întâlnit ieri la Washington cu viitorul vicepreședinte al SUA, J.D. Vance, cu Mike Waltz, consilierul național de securitate desemnat de Trump și cu generalul-locotenent în retragere, Keith Kellogg, ales ca reprezentant special pentru Ucraina și Rusia. Kievul se simte presat înainte de inaugurarea lui Donald Trump pe 20 ianuarie, având în vedere promisiunea acestuia de a pune rapid capăt războiului, remarcă publicația. În Ucraina există temeri că perioada care a rămas până la inaugurare va fi extrem de dificilă, deoarece Rusia încearcă să ocupe mai mult teritoriu înainte de orice negocieri, scrie New York Times.
Un sondaj de opinie arată că mulți francezi doresc demisia actualului președinte Emmanuel Macron, din cauza dizolvării guvernului condus de prim-ministrul Michel Barnier, informează ziarul Le Point. Potrivit publicației, cetățenii vor organizarea alegerilor prezidențiale anticipate în anul care se apropie. Unii legislatori din opoziție au cerut deja demisia lui Macron după ce guvernul său a fost răsturnat printr-o moțiune de cenzură pe 4 decembrie, amintește Le Point. Cu toate acestea, Macron a afirmat că nu va demisiona până în 2027, când se va încheia al doilea său mandat prezidențial, remarcă ziarul. Conform datelor sondajului la care face referire publicația, 54% dintre francezi susțin demisia lui Macron și vor alegeri prezidențiale anticipate în 2025.
Guvernul olandez a anunțat că de săptămâna viitoare, va începe eliberarea anticipată a deținuților din cauza lipsei de locuri în închisori, transmite DPA. Totodată, Țările de Jos se află în discuții cu Estonia pentru eventuala închiriere de celule de penitenciar în această țară, precizează agenția de presă. Potrivit DPA, motivele acestei crize ar fi un deficit de personal penitenciar și faptul că tribunalele olandeze iau multe decizii de condamnare pe termen lung.
Parlamentul grec a aprobat o lege care mărește taxa zilnică pentru închirieri pe termen scurt și cazări hoteliere, pentru a face față impactului dezastrelor naturale asupra economiei, relatează Reuters. Agenția de presă subliniază că Grecia se confruntă din ce în ce mai des cu evenimente meteorologice extreme din cauza schimbărilor climatice, ceea ce pune presiune pe finanțele publice. Turismul este principalul motor al economiei grecești, care a ieșit dintr-o criză a datoriilor în 2018, amintește Reuters.
