Revista presei internaționale // „Proiect” de pace pentru Ucraina; Impactul geopolitic al căderii regimului dictatorial în Siria
Presa internațională comentează evoluția discuțiilor privind soluționarea pe cale pașnică a războiului ruso-ucrainean și în același timp, impactul geopolitic al căderii regimului dictatorial al fostului președinte al Siriei, Bashar al-Assad. Crizele politice care se profilează în Franța și Spania sunt alte două teme importante analizate de publicațiile străine.
Donald Trump, președintele ales al SUA, a susținut că elaborează un „proiect” de pace pentru Ucraina și a precizat că Vladimir Putin a pierdut 700.000 de soldați în războiul pe care l-a declanșat, relatează The New Voice of Ukraine. Trump a spus pentru ziarul american The New York Post că președintele ucrainean Volodimir Zelenski este gata pentru „pace” și un armistițiu și că acesta e deja un pas înainte.
Reuters atrage atenția că ieri, președintele ucrainean a pledat pentru o soluționare pe cale diplomatică a războiului și a evocat ideea desfășurării de trupe străine în țara sa până în momentul aderării la NATO. Aceste declarații, făcute în timpul unei conferințe de presă cu liderul opoziției germane, Friedrich Merz, sunt cele mai recente semnale ale deschiderii tot mai mari a conducerii de la Kiev către negocieri, în contextul în care Donald Trump se pregătește să revină la Casa Albă odată cu învestirea sa, pe 20 ianuarie, notează Reuters.
Detaliile planului lui Trump de a pune capăt războiului rămân neclare, dar sugestiile care circulau în cadrul echipei sale au presupus înghețarea războiului pe frontul actual și amânarea aspirațiilor NATO ale Ucrainei, notează Kyiv Independent.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat luni că Rusia și Iranul sunt complice la crimele președintelui sirian detronat Bashar al-Assad, iar căderea acestuia a arătat că sunt „parteneri nesiguri”, relatează AFP. Mark Rutte a afirmat citat de aceeași agenție de presă că sfârșitul regimului lui Assad reprezintă un moment de bucurie, dar și de incertitudine pentru Siria și regiune. El și-a exprimat speranța într-o tranziție pașnică a puterii și a unui proces politic incluziv condus de sirieni. Războiul civil din Siria, care a durat 13 ani, a început după o represiune brutală a protestelor pro-democrație și a făcut peste jumătate de milion de morți, amintește AFP.
Fuga lui Bashar al-Assad la Moscova, după prăbușirea rapidă a regimului său din Siria, înseamnă pentru Kremlin mai mult decât pierderea unui stat clientelar, comentează CNN. Potrivit postuui american, căderea dictatorului sirian reprezintă o lovitură majoră pentru aspirațiile liderului rus Vladimir Putin de fi un intermediar de putere în Orientul Mijlociu și ridică noi întrebări asupra fragilității propriului regim. „Putin l-a aruncat pe Assad sub autocar pentru a-și prelungi războiul din Ucraina”, a comentat fostul ministru ucrainean de externe Dmitro Kuleba citat de CNN. „Resursele lui Putin se reduc și nu este atât de puternic pe cât pretinde”, a adăugat fostul șef al diplomației citat de același post american de televiziune.
Șoc, bucurie și neliniște în timp ce sirienii sărbătoresc ceva de neconceput, titrează The New York Times. Mii de sirieni au mers în Piața Umayyad din centrul orașului pentru a se bucura de căderea regimului și noul lor sentiment de libertate, remarcă publicația. Luptătorii rebeli au capturat Damascul și l-au detronat pe Assad, împingând Siria într-un viitor incert, constată The Wall Street Journal. În cele din urmă, după 13 ani de război civil catastrofal, grupurile de opoziție din Siria au răsturnat regimul lui Bashar al-Assad în 11 zile. Reconstruirea țării și rezolvarea priorităților concurente dintre rebeli vor dura probabil mult mai mult, opinează autorul articolului. Viteza ofensivei rebelilor, care a culminat în acest weekend cu capturarea Damascului, le-a lăsat instigatorilor săi puțin timp pentru a planifica ceea ce va urma . Victoria lor a fost, parțial, o consecință a noilor războaie care au izbucnit în afara granițelor Siriei, lăsând aliații lui Assad – Iran, Rusia și miliția libaneză Hezbollah – slăbiți și distrași. Dar viteza și amploarea succesului lor a fost permisă de nemulțumirea din armata siriană, care a fost golită de ani de corupție, dezertări și criza economică a țării, explică WSJ.
În Franța, Partidul de extremă-dreapta al lui Marine Le Pen, a pierdut un mandat parlamentar într-o circumscripție din nord-estul Franței, după ce a orchestrat căderea guvernului lui Michel Barnier, transmite Le Monde. Înfrângerea, la limită, este văzută ca un semn al nemulțumirii alegătorilor față de extrema dreaptă, scrie publicația franceză. În aceste condiții, există semne că următorul guvern al Franței ar putea fi condus de stânga, iar Macron caută un prim-ministru din această zonă, subliniază Le Monde. Socialiștii au anunțat că nu vor sprijini guvernul decât dacă noul premier va fi un om de stânga, remarcă publicația.
Criză guvernamentală în Spania, semnalează El Mundo, precizând că separatiștii catalani amenință să retragă sprijinul pentru premierul socialist Pedro Sanchez. Partidul separatisului catalan Carles Puigdemont, a introdus în parlamentul spaniol o moțiune de cenzură împotriva premierului, ceea ce agravează tensiunile din sânul guvernului minoritar, notează publicația. Partidul separatist al Cataloniei, acuză guvernul că nu investește suficient în regiune și nu respectă concesiile făcute înainte de a crea alianța de guvernare, scrie El Mundo. Puigdemont a declarat citat de ziarul spaniol că demiterea lui Sanchez va fi dezbătută în 2025 și va fi susținută probabil de opoziția conservatoare.
Guvernul slovac intenționează să-i oblige pe medicii care au demisionat din cauza unor dispute legate de salarii să rămână în spitale, prin decretarea unei situații de urgență, transmite Noviny. Potrivit publicației, o propunere a cabinetului de la Bratislava prevede urmărirea penală a angajaților din sănătate care refuză să ofere asistență medicală în astfel de circumstanțe. La sfârșitul anului, 3.400 de medici ar putea părăsi spitalele din Slovacia, nemulțumiți de condițiile de muncă, notează Noviny. Medicii sunt dispuși să-și retragă demisiile dacă guvernul le îndeplinește cererile, inclusiv renunțarea la transformarea spitalelor de stat în societăți pe acțiuni”. În schimb, guvernul propune completarea legii privind protecția civilă, astfel încât lipsa de acces la asistența medicală să fie considerată o situație de urgență, mai scrie Noviny.
