Revista presei // O vizită de „resetare” și de continuitate a relațiilor cu partenerii europeni, într-un context nou
Presa națională relatează despre primele rezultate ale vizitei președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, la Bruxelles. În atenția publicațiilor e noul sprijin promis de Uniunea Europeană, atât pentru parcursul de refome, cât și pentru depășirea dificultăților legate de aprovizionarea Republicii Moldova cu gaz natural și curent electric.
Mai mute publicații, între care TVR Moldova, scriu că Uniunea Europeană va aloca Republicii Moldova 50 de milioane de euro pentru implementarea reformelor în domeniul economic și alte 10 milioane pentru reforma justiției. Anunțul a fost făcut de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după o întrevedere cu președinta Maia Sandu, care se află într-o vizită oficială la Bruxelles. Von der Leyen a anunțat, citată de TVR Moldova, că anul viitor, vor începe discuțiile asupra unui set esențial de reforme care trebuie realizate de Chișinău în procesul negocierilor de aderare la blocul comunitar. La Bruxelles, Maia Sandu mai are programate întâlniri cu reprezentanții noii conduceri a instituțiilor europene, iar integrarea economiei Republicii Moldova în piața unică europeană și atragerea investițiilor sunt doar câteva dintre temele de discuții, notează TVR Moldova.
În atenția presei e și vizita președintelui Maia Sandu la Cartierul General NATO, în contextul marcării a 30 de ani de parteneriat între Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică. Newsmaker transmite că șeful statului a discutat cu Secretarul general al NATO Mark Rutte despre securitatea regională, amenințările hibride și necesitatea unor acțiuni comune pentru protejarea democrațiilor din regiune.
Vizita Maiei Sandu la Bruxelles este una de „resetare” și de continuitate a relațiilor cu partenerii europeni, într-un context nou, după ce a câștigat al doilea mandat de președinte, a opinat analistul politic Ion Tăbârță pentru Radio Chișinău. Expertul atrage atenția că la nivel european, regional și local, asistăm la o serie de evoluții care urmează a fi discutate cu partenerii europeni, inclusiv privind livrările de gaze naturale rusești după 1 ianuarie 2025”, mai spune Ion Tăbârță citat de radio Chișinău.
Comitetul Parlamentar UE - R. Moldova solicită inițierea negocierilor de aderare în prima parte a anului 2025, titrează Deschide.md. Evenimentul s-a încheiat cu adoptarea unei declarații finale, care vine cu o serie de recomandări atât pentru R. Moldova, cât și pentru UE, menționează publicația. Printre inițiative se numără deschiderea, cât mai curând, a unui Birou al Parlamentului European la Chișinău, liberalizarea permanentă a comerțului cu Uniunea Europeană, accelerarea integrării Republicii Moldova în UE și în piața unică și adoptarea cât mai rapidă a Facilității Europene pentru Republica Moldova, în valoare de 1,8 miliarde de euro, remarcă deschide.md.
Uniunea Europeană va fi alături de Guvernul de la Chișinău și îl va susține în depășirea unei eventuale crize energetice, a dat asigurări Ambasadorul UE la Chișinău, Jānis Mažeiks, în cadrul unei emisiuni la Radio Moldova. Potrivit diplomatului european, R. Moldova a făcut multe progrese în sectorul energetic, iar Uniunea Europeană va fi alături de autorități și în acest sezon rece, la fel cum a fost și în ultimii trei ani, când a acordat un sprijin de 240 de milioane de euro.
Compania de stat „Energocom” din Republica Moldova va folosi toate sursele posibilie pentru a continua să asigure cetățenii cu energie electrică. E promisiunea făcută într-un interviu pentru IPN de secretarul de stat al Ministerului Energiei de la Chișinău, Constantin Borosan, în contextul riscurilor izbucnirii unei posibile crize energetice la începutul anului viitor. Agenția de presă precizează că Ucraina ar putea interzice de anul viitor livrarea gazului rusesc pe teritoriul său către regiunea transnistreană, unde se află Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan care livrează în dreapta Nistrului energie electrică produsă din gaz. Îngijorările legate de un asemenea scenariu au crescut după ce liderul administrației separatiste de la Tiraspol a semnat un ordin privind instituirea stării de urgență în economie, care include măsuri de restricționare a exporturilor de energie, remarcă IPN. Situația de urgență în regiune încă nu a intrat în vigoare, însă din așa-numitul ordin reiese că administrația de la Tiraspol vrea să instituie un mecanism special de achiziționare a gazului, dar și alocarea resurselor bugetare. Sunt măsuri care au fost salutate de secretarul de stat al Ministerului Energiei, precizează IPN.
Newsmaker publică un interviu amplu cu directorul interimar al Moldovagaz, Vadim Ceban, încercând să afle de ce compania nu a cumpărat gaze la prețuri mici în timpul verii, ce nu s-a reușit să se negocieze cu Gazprom și ce s-ar putea întâmpla cu livrările de gaze în regiunea transnistreană și cu energia electrică pentru malul drept al Nistrului. „Pentru a achiziționa volume mari de gaze deodată, sunt necesare mijloace financiare considerabile. În acel moment, dispuneam de 1,12 miliarde de lei, pe care i-am utilizat pentru a achiziționa partea care trebuia plătită în avans și pentru a stoca gazul, de exemplu, în România sau Ucraina. Când vorbim despre achiziții anticipate, termene și prețuri, trebuie să înțelegem că achiziționarea gazelor naturale este un proces complex. Pe lângă preț, trebuie să existe și bani. Nu este suficient să discutăm doar despre prețurile zilnice; trebuie să luăm în considerare și prețurile forward (prețurile zilnice presupun achiziția imediată, în timp ce cele forward implică livrarea ulterioară, de exemplu, în ianuarie sau februarie, iar aceste prețuri diferă — NM). Pe de altă parte, pe bursă există mereu un risc constant…Referitor la tarif, vreau să subliniez din nou că prețurile au început să crească în august-septembrie. Să nu uităm evenimentele de la Sudja (stația de măsurare a gazelor din regiunea Kursk, Rusia, care a trecut sub controlul Ucrainei — NM). Apoi a existat presiune asupra situației de tranzit. Ulterior, au apărut alte motive obiective pe piața europeană. ”
Rusia a operat cu aceleași instrumente la alegerile din România și cele din Moldova, constată editorialistul Agora, Laurențiu Pleșca. Alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024 au zguduit România, nu doar prin rezultatul lor, ci mai ales prin întrebările grave pe care le stârnește. Una din întrebări - Cum a reușit Rusia să penetreze electoral un stat membru UE și NATO? În timp ce România se baza pe statutului său de „pilon de stabilitate” al Flancului Estic al NATO, vecinii de peste Prut avertizau că interferența rusească nu cunoaște granite, observă Laurențiu Pleșca. Poate din naivitate, poate dintr-un sentiment de invulnerabilitate, riscurile din regiune păreau un subiect îndepărtat, chiar irelevant pentru o țară deja integrată în structurile euroatlantice, notează editorialistul. Ironia este că unele dintre tacticile utilizate în Moldova – de la exploatarea nemulțumirilor sociale, recrutarea de influenceri prin intermediul Telegram, folosirea de criptomonede pentru finanțarea campaniei, narative pro-rusești, legăturile dintre politicieni cu mercenari apropiați de compania militară privată rusească Wagner– toate au fost replicate aproape identic în România, fără să fie oprită măcar una dintre acestea, constată Agora.
În context, Ziarul de Gardă îl citează pe Teodor Răileanu, psiholog, profesor universitar și cercetător în psihologia maselor, care a explicat premizele succesului lui Călin Georgescu, practic necunoscut publicului, ceea ce nu l-a împiedicat să câștige primul tur al alegerilor prezidențiale din România, declanșând un cutremur politic. „El este un simbol, putea fi oricare alt nume. Pentru că acest context psiho-social a fost creat de foarte mult timp...Pe acest fond, pentru că sunt mulți români care trăiesc greu, în ciuda faptului că țara s-a dezvoltat, cu 42% din adulți analfabeți funcțional, cu lipsa infrastructurii sanitare la sate, cu emigrația masivă, se suprapune frustrarea generală. „Și apare imaginea unui salvator, nu contează numele, care folosește cuvinte ca „neam”, „patrie”, condimentate cu un profund sentiment religios”, a explicat psihologul.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat marți demisia a 15 judecători, atrag atenția mai multe publicații. Radio Europa Liberă notează că doisprezece magistrați sunt de la Curtea de Apel Bălți, doi - de la Curtea de Apel Cahul și unul - de la Curtea de Apel Comrat. Cei 15 judecători au părăsit sistemul din proprie inițiativă, după ce, acum o lună, Comisia Vetting a notificat Curțile de Apel din Bălți, Cahul și Comrat despre începerea evaluării integrității financiare și etice a membrilor săi, remarcă autorul articolului. Acum, la Curtea de Apel Bălți vor rămâne doar trei judecători care vor fi supuși verificării și patru judecători care au fost transferați temporar de la alte instanțe. Radio Europa Liberă amintește că la 28 noiembrie, Comisia Vetting a anunțat că urmau să fie verificați 23 de judecători de la cele trei curți de apel, dar numai opt au fost de acord cu această procedură.
