Revista presei internaționale // Noi măsuri de sprijin pentru Ucraina, în perspectiva negocierilor pentru pace; Sirienii din Germania, îngrijorați
Presa internațională relatează despre noile măsuri pe care le ia occidentul pentru a sprijini Ucraina înaintea unor posibilie negocieri de pace cu Rusia, dar și pentru a combate ingerințele Moscovei în treburile interne ale statelor vecine.
AFP relatează că SUA au deblocat 20 de miliarde de dolari pentru Ucraina, partea sa din împrumutul de 50 de miliarde promis de țările din grupul G7, împrumut care va fi rambursat din dobânzile la activele rusești înghețate în băncile occidentale din cauza sancțiunilor. Agenția de presă amintește că în octombrie, după luni de discuții, liderii G7 au ajuns la un acord pentru a utiliza dobânzile generate de activele rusești înghețate pentru a garanta un împrumut de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina. Echipa președintelui american Joe Biden accelerează ajutorul pentru Kiev înainte ca administrația de la Washington să fie preluată pe 20 ianuarie de președintele ales al Statelor Unite Donald Trump, notează AFP.
Kremlinul îi presează pe guvernatorii regiunilor Federației Ruse să contribuie la stimularea natalității, iar cel puțin 11 dintre ei au decis să le promită studentelor un bonus de aproape o mie de euro pentru nașterea unui copil începând cu anul viitor, informează The Moscow Times. Publicația subliniază că președintele rus, Vladimir Putin, le-a cerut femeilor din Rusia să facă mai mulți copii pentru a salva țara de la criza demografică, adâncită de viețile pierdute în războiul purtat împotriva Ucrainei. Totuși, rusoaicele nu se grăbesc să răspundă acestui îndemn, din cauza dificultăților economice și incertitudinilor legate de viitor pe fondul războiului, remarcă The Moscow Times.
Uniunea Europeană condamnă acțiunile represive din Georgia împotriva protestatarilor, mass-media și opoziției și cere eliberarea imediată a celor reținuți, relatează News Georgia, citând un comunicat al Serviciului European de Acțiune Externă. Potrivit acestuia, Bruxelles-ul cere partidului pro-rus de la Tbilisi Visul Georgian să pună capăt intimidării, persecuției politice și a relelor tratamente aplicate cetățenilor georgieni, acțiuni care au afectat grav poporul georgian și procesul de aderare la UE. Peste 400 de persoane au fost reținute de poliție, majoritatea acestora fiind maltratate de către forțele de ordine, amintește News Georgia, precizând că UE va evalua măsuri suplimentare la Consiliul Afaceri Externe din 16 decembrie.
Cel mai important an electoral din istorie nu va fi amintit ca o sărbătoare a democrației în România, ci ca un moment în care aceasta a fost deturnată și care ar trebui să constituie un semnal de alarmă pentru toate statele democratice, scrie The Guardian. Publicația britanică dedică un nou articol situației din România, atrăgând atenția că “Bucureștiul a avut dreptate să traseze o linie clară” prin anularea alegerilor și că trebuie să intervină urgent, înainte ca astfel de scheme să fie aplicate în alte țări ale UE, inclusiv în Germania, unde în februarie sunt programate alegeri parlamentare anticipate .
Ambasadorii statelor UE se vor reuni miercuri pentru a discuta despre sancțiuni legate de amenințările hibride ruse, inclusiv atacuri cibernetice și subminarea alegerilor, informează Reuters. O listă de 16 persoane și 3 entități ar putea fi incluse în noile sancțiuni, ca răspuns la activitățile ruse din ultimele trei ani, scrie agenția de presă. Ministrul de externe ceh a declarat citat de Reuters că până la 100 de incidente din acest an pot fi atribuite Rusiei. Uniunea Europeană vizează o limitare a influenței ruse în regiune, inclusiv în Georgia și Republica Moldova, dar și în România unde Curtea Constituțională a României a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale din cauza ingerinței ruse, mai scrie Reuters.
Sirienii au alergat la închisorile proaspăt golite pentru a se reuni cu cei dragi, luați de guvernul lui Bashar al-Assad, dar căutarea lor i-a dus uneori la morgă, relevă The New York Times. Timp de peste un deceniu, zeci de mii de oameni care trăiau în Siria au dispărut fără explicații. Au fost ridicați de pe stradă, scoși de la orele universitare, din magazine în timp ce cumpărau produse alimentare și din taxiuri în drum spre casă. Rudelor nu li s-a spus niciodată ce sa întâmplat, dar ei știau. Mulți dintre cei dispăruți au fost aruncați în rețeaua vastă de închisori a președintelui Bashar al-Assad, unde au fost torturați și uciși la scară industrială, scrie NYT. Acum, odată cu răsturnarea regimului Assad, familiile sirienilor dispăruți speră să se reîntâlnească cu cei dragi sau măcar să afle ce sa întâmplat cu ei. Duminică, ei s-au grăbit la una dintre cele mai cunoscute închisori din Siria, Sednaya , în căutare de știri. Apoi, marți, sute de persoane au coborât la morga unui spital din Damasc, unde au fost duse 38 de cadavre descoperite la închisoare. Condițiile multor cadavre au oferit mărturie tăcută despre brutalitatea pe care o înduraseră prizonierii, dezvăluie publicația americană.
Sirienii din Germania sunt îngrijorați de nerăbdarea unor politicieni ca ei să meargă acasă după căderea lui Assad, notează Associated Press. În timp ce sirienii au ieșit duminică pe străzile din Berlin, liderul de extremă dreapta Alice Weidel a scris pe platforma socială X că oricine sărbătorește o „Sirie liberă” în Germania „Ar trebui să se întoarcă imediat în Siria.” Odată cu apropierea alegerilor germane, guvernul fiind sub presiunea de lungă durată pentru a reduce migrația neregulată, unii politicieni de opoziție au părut dornici să demareze întoarcerea sirienilor, remarcă agenția de presă.
Haosul legii marțiale din Coreea de Sud se adâncește, cu o tentativă de sinucidere și raiduri, titrează The Wall Street Journal. Criza legii marțiale din Coreea de Sud s-a extins pe măsură ce fostul ministru al Apărării încarcerat a încercat să se sinucidă, anchetatorii au spus că vor încerca să- l aresteze pe liderul Yoon Suk Yeol , iar poliția a încercat să percheziționeze biroul prezidențial. Kim Yong-hyun, ministrul apărării recent demisionat, este primul oficial important care a fost reținut din cauza legii marțiale și se afla după gratii de duminică, după ce a intrat voluntar la audiere. El a încercat să-și ia viața în baia celulei sale, făcând o frânghie improvizată legându-și tricoul și pantalonii termici, potrivit ministerului justiției. Autoritățile au intervenit imediat și au oprit încercarea, notează WSJ. Potrivit publicației, Starea lui Kim este stabilă și este din nou în detenție.
Grecia adoptă modelul australian pentru a proteja copiii de pericolele digitale și de suprasolicitare, relatează Kathimerini. Potrivit publicației elene, oficialii se pregătesc să introducă restricții bazate pe vârstă pe rețelele de socializare, cu scopul de a proteja minorii sub 15 ani de pericolele dependenței digitale. Sunt măsuri adoptate deja în Australia și Franța, unde acestea s-au dovedit promițătoare în reducerea supraexpunerii în rândul utilizatorilor tineri, remarcă publicația. Potrivit Kathimerini, propunerea guvernului de la Atena include un cadru pentru ca platformele să pună în aplicare verificarea obligatorie a vârstei, împreună cu cerințe privind consimțământul părinților pentru utilizatorii sub 15 ani. Aceeași publicație subliniază că recomandările includ lansarea de campanii de sensibilizare, dotarea părinților cu instrumente de gestionare a timpului petrecut în fața ecranului și reformarea algoritmilor pentru a reduce expunerea minorilor la conținuturi dăunătoare.