Revista presei internaționale // Negocieri în culise pentru încheierea războiului ruso-ucrainean; „Singurul om de care s-ar teme Putin”
Presa internațională dezvăluie noi detalii privind modul în care diferiți ideri mondiali negociază în culise soluții pentru încheierea războiului ruso-ucrainean. Noile sancțiuni europene impuse Moscovei și criza politică din Germania se numără printre alte subiecte reflectate de publicațiile străine.
Agenția Reuters dezvăluie informații de la discuțiile purtate pe 7 decembrie, la Paris, de președinții Ucrainei și Franței cu viitorul șef de la Casa Albă Donald Trump. Potrivit unor diplomați citați de Reuters, întâlnirea a durat 35 de minute și a avut loc fără consilieri. Nu au fost abordate detaliile unui acord de pace în războiul ruso-ucrainean, dar Trump a pledat pentru încetarea imediată a focului și negocierea unui acord. Sursele aceleiași agenții de presă susțin că Macron și Zelenski au încercat să nu forțeze nota în discuțiile cu Trump. Totuși, au căutat să-l convingă că Putin s-a schimbat și că nu va mai putea duce tratative cu el ca în fostul său mandat de la Casa Albă. Macron și Zelenski i-ar fi sugerat lui Trump că e singurul om de care s-ar teme cu adevărat Putin și că trebuie să poarte discuții cu el de pe poziții de forță. Mai mult, potrivit surselor Reuters, președinții Ucrainei și Franței ar fi încercat să-l convingă pe Trump că puterea lui Putin slăbește, iar eșecurile de ultimă oră ale Rusiei în Siria ar demonstra acest lucru. Donald Trump s-a comportat „prietenos, respectuos și deschis” și a ascultat mult, pentru a decide cum să acționeze în continuare, spun diplomații intervievați de Reuters.
Meduza remarcă la rândul său că după întâlnirea de la Paris cu Zelenski și Macron, Donald Trump a pledat pentru începerea negocierilor pentru încheierea războiului, iar Kremlinul a răspuns că este dispus pentru discuții, dacă Zelenski va redeschide contactele cu Rusia. Președintele ucrainean a declarat la rândul său că Putin nu dă semne că ar vrea să pună capăt războiului, amintește Meduza.
Europa analizează activ planuri de soluționare pașnică a conflictului ruso-ucrainean, având temeri că Donald Trump ar putea impune condiții nefavorabile Kievului, scrie Rzeczpospolita. Potrivit surselor diplomatice ale publicației, Polonia și Franța discută despre posibila desfășurare a unei misiuni de menținere a păcii în Ucraina după încetarea focului. Misiunea ar putea include aproximativ 40.000 de soldați, iar Polonia ar putea comanda una dintre cele cinci brigăzi propuse, scrie ziarul. Ucraina insistă pentru garantarea suveranității sale prin aderarea la NATO, însă SUA și Germania se opun acestui demers, remarcă Rzeczpospolita, precizând că Europa ar putea prelua misiunea de protejare a Ucrainei, în cazul în care nu va primi sprijin din partea NATO.
Autoritățile ruse l-au convins pe fostul președinte sirian Bashar al-Assad că va pierde războiul împotriva grupărilor armate conduse de islamiștii radicali și i-au propus să se evacueze în siguranță, părăsind imediat Siria. Această informație apare într-un articol din Bloomberg. Sursele publicației spun că evadarea lui Assad a fost organizată de serviciile de informații ruse, care l-au transportat folosind o bază aeriană rusă din Siria. În timpul zborului, transponderul avionului a fost oprit pentru a nu fi detectat. Potrivit surselor Bloomberg, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a cerut explicații pentru faptul că serviciile de securitate ruse nu au anticipat amenințarea crescândă la adresa regimului Assad și că trupele ruse staționate în Siria nu erau în stare să-l apere.
Uniunea Europeană a adoptat un al 15-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, în contextul războiului pe care-l duce împotriva Ucrainei, transmite AFP. Agenția de presă subliniază că măsurile vizează izolarea economică și militară a Rusiei, inclusiv prin sancționarea companiilor navale din unele țări care ajută Rusia să comercializeze bunuri, ocolind sancțiunile occidentale.
Cancelarul german Olaf Scholz a trimis miercuri o cerere parlamentului pentru a organiza o moțiune de cenzură pe 16 decembrie, deschizând calea către alegeri federale anticipate anul viitor după prăbușirea coaliției sale, relatează Reuters. Agenția de presă subliniază că elaborarea politicilor în cea mai mare economie a Europei s-a oprit în mare măsură de când coaliția social-democraților (SPD), Verzilor și Democraților Liberi (FDP) s-a rupt luna trecută. Dacă Scholz va pierde votul de încredere, atunci va trebui să-i ceară președintelui țării dizolvarea parlamentului, ceea ce ar declanșa noi alegeri, explică Reuters amintind că șeful executivului german a convenit deja cu opoziția să organizeze alegerile pe 23 februarie.
Hamas acceptă trupele israeliene din Gaza, ridicând speranțe pentru un acord în privința ostaticilor, titrează The Wall Street Journal. Potrivit publicației, militanții dau înapoi în privința prezenței trupelor israeliene în Gaza după război și predau lista ostaticilor pe care i-ar elibera în baza unui pact. Astfel, Hamas a cedat la două dintre cererile cheie ale Israelului pentru un acord de încetare a focului în Gaza, au declarat mediatorii arabi, ridicând speranța unui acord care ar putea elibera câțiva ostatici în câteva zile, în ciuda colapsului repetat al negocierilor anterioare. Noul plan, propus de Cairo și susținut de SUA, s-ar baza pe impulsul generat de încetarea focului din Liban asigurată în noiembrie, care s-a menținut în general, în ciuda faptului că atât Israelul, cât și Hezbollah se acuză reciproc de încălcări, menționează WSJ.
Trump vrea deportări în masă. Experții în imigrație spun că administrația Trump ar avea nevoie de cooperarea forțelor de ordine locale pentru a deporta milioane de oameni, notează The New York Times. Președintele ales Donald Trump a spus puține despre detaliile modului în care va realiza cel mai mare efort de deportare promis din istoria Americii, observă publicația. Dar experții în imigrație spun că ar fi aproape imposibil de executat fără asistență critică, în special din partea închisorilor. Promisiunile domnului Trump au provocat temeri de arestări la scară largă în orașe și state. Cu toate acestea, calea mai eficientă ar putea fi convingerea sau forțarea. E foarte probabil ca cei care conduc închisorile să-și deschidă porțile agenților federali de imigrație pentru a găsi și a deporta prizonieri fără acte. Extinderea deportării dincolo de închisori prezintă o serie de complicații, notează NYT. Domnul Trump ar avea nevoie, de asemenea, de personal, avioane, agenți de imigrație și mai mult de patru ani pentru a găsi 11 milioane de imigranți fără acte, a-i aresta și a-i transporta înapoi în țările lor de origine. Condițiile pentru o deportare în masă de succes sunt departe de a fi garantate, creând ceea ce ar putea fi o luptă prelungită pentru o represiune extinsă a imigrației, care a devenit esențială pentru identitatea politică a domnului Trump și pentru succesul campaniei sale prezidențiale, conchide NYT.
Donald Trump este așteptat să fie desemnat Persoana Anului de către revista Time, scrie Politico. Trump a mai fost, desemnat Persoana Anului de către revista Time în 2016, după ce a câștigat alegerile prezidențiale, amintește publicația, precizând că el se alătură altor 13 președinți americani care au primit această recunoaștere, între care se numără și actualul lider de a Casa Albă, Joe Biden.
