Anca Dragu: Estimăm că în 2025 se va confirma alinierea sectorului bancar din R. Moldova la standardele UE
Autoritatea responsabilă de sectorul bancar la nivelul Comisiei Europene, European Banking Authority (EBA), va începe un screening de evaluare a legislației naționale cu legislația europeană, susține guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM). Anca Dragu a explicat, în emisiunea „În Context” de la Moldova 1, că în jumătatea anului viitor se va confirma alinierea la standardele europene a sectorului bancar din Republica Moldova, fapt ce va oferi o siguranță investitorilor.
Moldova 1: Sunteți de aproape un an la Banca Națională a Republicii Moldova. Atunci când ați preluat mandatul, ați fost supranumită, într-un fel, guvernatoarea europeană a Republicii Moldova, iar banca centrală contribuie la procesul de negocieri. Ce ați reușit să faceți până acum în acest parcurs european al țării?
Anca Dragu: Am reușit să facem foarte mulți pași înainte în parcursul european și aș vorbi despre trei domenii principale. Primul ar fi cel al negocierilor pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Aici, Banca Națională a Moldovei este implicată în cel puțin 10 capitole din cele 35 de capitole de negociere. Chiar trei dintre ele sunt în competența Băncii Naționale. Și aici mă refer la libera circulație a capitalului, la serviciile financiare și la politica economică și monetară. Am avut deja anul acesta nenumărate discuții cu Bruxelles-ul pe câteva capitole. Începând din octombrie, am avut delegații care au prezentat capitole de negociere la Bruxelles. Chiar și în aceste zile se desfășoară un screening bilateral, cum se numește această primă fază pe libera circulație a capitalului. În februarie, urmează următoarea tură de discuții la Bruxelles, iar în mai vom discuta pe alte două capitole de negociere. Deci, acesta ar fi un domeniu.
La sfârșitul acestui screening bilateral, așteptăm rapoartele din partea Comisiei, rapoarte care vor spune dacă mai e de făcut ceva în acest domeniu sau dacă acest domeniu este deja finalizat. Apoi, un alt domeniu este acela al discuțiilor cu instituțiile financiare de la nivelul Uniunii Europene. Am început încă din februarie, anul trecut, discuții cu European Banking Authority (EBA), autoritatea responsabilă de sectorul bancar la nivelul Comisiei Europene. La începutul anului 2025, vom începe un screening bilateral, o evaluare a legislației, o echivalență a legislației din Republica Moldova cu legislația europeană. Sperăm ca, în câteva luni, undeva la jumătatea anului viitor, să avem această „ștampilă”, această opinie din partea EBA, care să spună că sectorul bancar din Republica Moldova este aliniat la standardele europene. Acesta va fi un uriaș pas înainte pentru noi, deoarece va da încredere oricărui investitor și oricărui cetățean că banca la care merge este o bancă similară cu oricare bancă din Uniunea Europeană. Și al treilea domeniu ar fi acela al SEPA.
Moldova 1: La ce etapă suntem cu aderarea la spațiul de plăți în euro? Am depus deja cererea de aderare?
Anca Dragu: În ianuarie 2024, am depus cererea pentru aderarea la spațiul de plăți în euro și sunt două instituții la nivelul Uniunii Europene care evaluează cererea noastră. De la una dintre ele avem deja undă verde și acum suntem în discuții cu a doua instituție. Sperăm ca, foarte curând, la începutul anului viitor, să avem și de acolo undă verde, că sectorul de plăți din Republica Moldova este pregătit pentru a fi parte din sectorul de plăți în euro al Uniunii Europene. Asta va avea implicații extraordinare pentru mediul de afaceri. Am făcut estimări și ar însemna chiar peste 200 de milioane de euro economisiți la transferurile către Uniunea Europeană. Adică, acești bani vor rămâne în buzunarele companiilor din Republica Moldova și ale cetățenilor din Republica Moldova.
Moldova 1: Anul viitor vom trece la euro ca monedă de referință. Ce ar însemna acest lucru și ce efecte ar trebui să simtă sau să înțeleagă cetățenii?
Anca Dragu: Trecerea la moneda euro ca monedă de referință pentru intervențiile valutare și pentru rezervele BNM înseamnă, în primul rând, economii. De asemenea, din estimările noastre, ar putea fi economisiți peste 10 milioane de euro în transferuri și schimburi valutare. Aceasta înseamnă că intervențiile pe care Banca Națională le face pe piață vor fi realizate în moneda euro. Astfel, va crește lichiditatea în moneda euro, iar diferența dintre cursul de cumpărare și cel de vânzare se va diminua chiar cu 7-10 bani, estimăm noi. De aici vine și această economie atunci când vorbim despre schimburi valutare efectuate de populație sau companii.
Deci, vom avea în piață o lichiditate mai mare de euro și o marjă între cursul de vânzare și cel de cumpărare mai mică, adică schimburi valutare mai ieftine. De ce facem această modificare? Rezervele unei țări, intervențiile și lichiditatea trebuie să fie corelate cu schimburile comerciale și valutare pe care țara le are. Și de aceea știm că schimburile comerciale și valutare sunt undeva la 60-70% către Uniunea Europeană și în euro. Deci, are sens să avem și noi la BNM rezerve și intervenții tot în euro.
Moldova 1: Despre inflație, vreau să întreb: care au fost provocările și măsurile pentru Banca Națională a Moldovei? Au fost 12 luni cu inflația sub 5%, ceea ce reprezintă ținta inflațională. Dar, înainte de aceste 12 luni, totuși a fost o perioadă dificilă.
Anca Dragu: În octombrie 2022, rata inflației a ajuns la 34,6%, motiv pentru care Banca Națională a Moldovei a crescut rata de politică monetară, chiar dacă nu cererea a fost cauza acestei inflații. A fost singura măsură, și știm bine că, la nivel global, băncile centrale au crescut ratele dobânzilor. Cauza a fost, evident, criza de atunci, războiul și creșterea prețurilor la produsele energetice. Sunt câteva elemente care au contribuit la reducerea acestei inflații, inclusiv măsurile luate de Guvern pentru aprovizionarea cu energie electrică și gaze naturale, măsurile de sprijin pentru populație și, desigur, măsurile pe care Banca Națională le-a adoptat pentru a contracara efectele inflației. Reducerea inflației ne-a permis să relaxăm politica monetară și să reducem rata de politică monetară. În acest moment, rata de politică monetară este de 3,6%.
Și, foarte important, ne-a permis să reducem și ratele rezervelor obligatorii. În Republica Moldova, acestea erau acum un an foarte ridicate: 33% pentru lei și 43% pentru valută. Le-am redus cu peste 10 puncte procentuale. Ce înseamnă asta pentru publicul larg? Înseamnă că lei și valută convertibilă (euro, în special, dolari) au rămas în piață pentru creditare. Și, da, dacă ne uităm la bilanțurile băncilor, vedem că creditarea a crescut semnificativ, cu peste 40%, în acest an, cel puțin în primele 10 luni. Pentru că, repet, condițiile de politică monetară au fost mai bune. Sentimentul general vizavi de economie a fost unul pozitiv, astfel încât și cererea de credit, dar și oferta de credit s-au regăsit în piață.
Moldova 1: Acum suntem din nou într-un moment fără certitudine și nu știm cât va costa energia anul viitor, nu avem siguranța aprovizionării cu energie electrică și, parțial, cu gaze pentru regiunea transnistreană. Care sunt presiunile inflaționiste acum și ce are de gând să facă BNM în această situație pentru a ține cumva pe loc creșterea prețurilor?
Anca Dragu: Din păcate, incertitudinile continuă în piață, în general, și nu doar în Republica Moldova. Noi preluăm incertitudinile din toată lumea și am observat mișcări în piață în perechea euro-dolar după alegerile din Statele Unite ale Americii. Am observat fluctuații după evenimentele politice din Franța, Germania și România. Sunt mai multe lebede negre care s-au întâmplat într-un interval foarte scurt de timp. Discuțiile despre energie în Republica Moldova sunt o sursă suplimentară de incertitudine. Noi anticipăm incertitudini, dar cu siguranță nu în detaliile de acum.
Din punct de vedere al implicațiilor pentru politica monetară, considerăm că vom rămâne totuși cu inflația în coridorul de țintire sau foarte aproape de acesta și în următoarea perioadă. Dacă ne uităm la condițiile economice, nu considerăm că este cazul acum să îngustăm sau să întărim măsurile de politică monetară. Considerăm că trebuie să continuăm să monitorizăm cu atenție toate evoluțiile din fiecare zi. Vedeți că surprize pot apărea oricând, dar considerăm că, pentru perioada următoare, condițiile de politică monetară pot rămâne aceleași.
De altfel, chiar la începutul lunii decembrie, am adoptat o măsură de politică monetară prin reducerea ratelor rezervelor obligatorii. Aceasta înseamnă că am decis că, la începutul anului 2025, vom avea loc să eliberăm resurse financiare în piața bancară. Adică băncile vor avea resurse suplimentare pentru a continua procesul de creditare. Noi credem că este important să continuăm creditarea, iar aceasta să devină o componentă esențială în creșterea economică. Am observat și informații mai puțin așteptate din sectorul agricol.
Moldova 1: E, până la urmă, un mesaj liniștitor pentru publicul larg răspunsul dumneavoastră. Spuneați mai devreme că Autoritatea Europeană pentru Bănci, dacă ar pune o ștampilă că sistemul nostru e ok, ar fi și un mesaj bun pentru investitori. Dar cât de stabil este sistemul nostru bancar din ceea ce monitorizează și supraveghează Banca Națională?
Anca Dragu: Sectorul bancar este foarte stabil, este foarte rezistent și rezilient. Indicatorii pe care noi îi monitorizăm sunt mult peste limitele pe care noi le impunem. Și mă refer aici la capitalurile băncilor, la lichiditate. La începutul anului 2024, am avut discuții cu băncile și ne-au prezentat proiectele dumnealor de afaceri pentru 2024. Toți se uitau la creșterea portofoliului de creditare, pentru că toată lumea a simțit ca o gură de aer această reducere a inflației și intrarea condițiilor de politică monetară pe un făgaș acceptabil. Și, da, vedem că băncile au reluat creditarea; noi acum suntem în lucru la măsuri pentru stimularea accesului la creditare pentru IMM-uri. Știți că Republica Moldova are 92% din economie formată din IMM-uri, de aceea e foarte important ca aceste entități economice, acești agenți economici, să fie bancabili, să își poată dezvolta businessul din activitatea de creditare.
Moldova 1: Ce așteptări aveți pentru 2025, în contextul evaluării SAP, FMI și Banca Mondială?
Anca Dragu: Este o victorie faptul că am reușit să convingem FMI să ne trimită o echipă de evaluare a sectorului financiar. Ultima asemenea evaluare a avut loc în 2014, un an complicat. Sunt foarte multe cereri la FMI și Banca Mondială pentru aceste evaluări. Sunt aproape 200 de state membre, deci concurăm cu toate aceste state. De exemplu, acum a început o evaluare pe zona euro și va începe în curând și în Republica Moldova.
Așteptarea noastră este, în primul rând, să avem un diagnostic al sectorului bancar și al sectorului financiar, pentru că avem zone din piața financiară care trebuie dezvoltate. Argumentul meu în discuțiile cu Fondul Monetar Internațional a fost următorul: dacă tot începem acum să dezvoltăm piața de capital și pensiile private, haideți s-o facem pe baze corecte, pe principii corecte. Haideți să facem această evaluare, astfel încât să știm direcția pentru următorii 5-10 ani. Și ne așteptăm ca evaluarea să dureze tot anul, probabil, la jumătatea anului viitor se va încheia evaluarea tehnică. Dar pe urmă încep discuțiile pe raport și aprobarea în bordul FMI. Acesta va fi un alt plan foarte important, un alt punct important pentru sectorul nostru, în care vom arăta lumii întregi că sectorul bancar și sectorul financiar din Republica Moldova sunt de încredere.
Moldova 1: Asigurările trec printr-o reformă și BNM supraveghează domeniul asigurărilor. Ce s-a reușit între timp?
Anca Dragu: Am preluat sectorul asigurărilor la jumătatea anului 2023 și, până în acest moment, am reușit o evaluare a sectorului. Am reușit câteva elemente de digitalizare. Avem discuții regulate cu sectorul pentru a ne asigura că modul de calcul al primelor, că regulile sunt în piață, sunt cunoscute și respectate. E un exercițiu pe care îl facem în fiecare zi. Săptămâna aceasta, am semnat un protocol cu Institutul pentru Servicii Financiare din România și cu Academia de Studii Economice din Moldova, prin care vom continua pregătirea tuturor celor din domeniul pieței financiare. Ne uităm, de la Banca Națională, în special la sectorul asigurărilor. Adică trebuie să facem certificarea pentru brokeri, trebuie să creștem nivelul de cunoștințe pe zona de actuarial. Și protocolul semnat săptămâna aceasta este un uriaș pas înainte.
Moldova 1: Revenind la digitalizare, de aproape 10 luni funcționează acest sistem de transfer MIA și percepția populară e că e o reușită până la urmă, pentru că sunt mulți utilizatori și s-au făcut multe transferuri. Care este realitatea datelor?
Anca Dragu: Este un uriaș succes MIA. Este un succes mult mai mare decât în alte țări, nu dăm nume acum. Dar pot să vă spun că a fost lansat în martie 2024 și deja unul din cinci cetățeni folosește MIA. Eu folosesc frecvent acest sistem de plăți instant. Avem deja transferuri, plăți sigure. Noi ne uităm la MIA ca la o modalitate de a crește bancarizare a populației, astfel încât să avem un număr mai mare de conturi deschise, să avem un acces al populației mai mare către sectorul bancar și către servicii financiare de calitate. Calitatea serviciilor financiare ține și de noi, Banca Națională.
Moldova 1: Care ar fi măsurile pe care le ia BNM pentru a permite accesul la servicii financiare și în satele din Republica Moldova?
Anca Dragu: Cred că educația financiară este răspunsul pentru mai multe probleme pe care noi le-am identificat, inclusiv bancarizarea scăzută, dar chiar și MIA este o modalitate de a-i atrage pe oameni către bancă, să-și deschidă un cont, să vadă că pot primi niște bani sigur, rapid, într-un minut. Dar educația financiară este o zonă cu perspective pe termen mediu și lung, în care BNM investește foarte mult. Avem un protocol încheiat și o Strategie de educație financiară în care sunt implicate cinci instituții, desigur și de la nivelul Guvernului. Până în prezent, am reușit să organizăm discuții despre educație financiară în 45 de școli și licee.
Personal, merg în școli și licee în toată țara și le vorbesc tinerilor despre educație financiară, despre cât de important este să știi ce înseamnă rata dobânzii, ce înseamnă să-ți iei un credit, cât vei plăti la un credit. Te bucuri la început că ai acces la credite, dar, atenție, va trebui să rambursezi o perioadă mai lungă de timp. Merită să iei acel credit? Pentru ce merită să iei un credit? De asemenea, ne uităm cu îngrijorare la partea asta de digitalizare și inteligență artificială, care are și părțile mai puțin plăcute și ascunse – acelea de informații false. Este realist să te duci cu banii undeva unde ți se promite o rată a dobânzii de 20%? S-ar putea să nu fie. Și atunci oamenii trebuie să aibă aceste informații și să înțeleagă că în unele cazuri trebuie să fie foarte atenți și, de asemenea, trebuie să fie foarte prudenți.
Moldova 1: În această perioadă, lumea e mai relaxată, se gândește la cadouri, la vacanțe. Câteva sfaturi practice: cum să intrăm în anul nou cu un buget echilibrat, aproape de educația financiară?
Anca Dragu: Noi avem și un podcast și am filmat de curând un serial cu o expertă în educație financiară, în care spune regula: 20/30/50. În primul rând, să ne facem un buget, să vedem câți bani avem într-o lună și din ce surse vin veniturile. Apoi, din această sumă, să ne asigurăm că 20% îi punem deoparte, 30% îi alocăm pentru plăceri și 50% pentru cheltuielile de bază: chirie, mâncare, îmbrăcăminte. Asta ar fi cum să ne facem un buget. Apoi, la începutul anului, să ne punem niște obiective. Vrem să ne schimbăm casa, vrem să luăm o mașină, vrem să mergem într-o excursie, vrem să plătim o universitate sau o școală privată pentru copii. Și cum facem un echilibru între economisire și împrumut? Trebuie să ne uităm la acest grad de îndatorare. Banca Națională se uită la creditarea responsabilă. Dar, atenție, nu mai mult de 40% din veniturile totale pentru rambursarea lunară, pentru că, altfel, ceea ce vrem să ne îmbunătățească viața se transformă într-o presiune, într-un stres zilnic, pentru noi și pentru familia noastră.
