Revista presei // Rusia vrea să creeze haos în RM înaintea alegerilor parlamentare; Investițiile, afectate de războiul din Ucraina și riscurile energetice
Mai multe publicații comentează recentele acuzații adresate de Serviciul de Informații Externe al Rusiei autorităților de la Chișinău, precum că ar pregăti o operațiune militară de preluare a controlului asupra regiunii separatiste transnistrene. Presa trage concluzii la 30 de ani de la aprobarea de către Parlamentul de la Chișinău a Legii „cu privire la statutul juridic special al autonomiei Gagauze” .
Ziarul Național scrie că Rusia vrea să creeze haos în R. Moldova înaintea alegerilor parlamentare de anul viitor. Potrivit publicației, în acest plan se înscriu afirmațiile Serviciului rus de Informații Externe care acuză autoritățile de la Chișinău că ar pregăti o operațiune militară de preluare a controlului asupra regiunii separatiste transnistrene. Expertul WatchDog, Andrei Curăraru, admite, citat de Ziarul Național, că Federația Rusă ar putea regiza un sabotaj sau un atac cu drone asupra centralei termoelectrice de la Cuciurgan, pentru a învinui ulterior R. Moldova că ar sta în spatele acestora. În așa fel, Rusia ar căuta pretext pentru a escalada tensiunile și a justifica o intervenție „de protecție” în regiune, explică expertul, citat de Ziarul Național.
Deputatul PAS Oazu Nantoi, expert în problematica transnistreană, a opinat în cadrul unei emisiuni la Jurnal TV că e prea multă panică și speculație privind iminența unei crize energetice, în special ținând cont de faptul că până la 31 decembrie mai este timp. „Această criză energetică este mai degrabă doar în capul nostru și astfel Rusia parțial și-a atins obiectivul, să propage această idee, având în vedere percepțiile de dependență față de energia rusească. Astăzi, Republica Moldova nu este singură și e mult mai pregătită să facă față la diferite incidente energetice, constată Oazu Nantoi.
Jurnalista Alina Radu a punctat în cadrul aceleiași emisiuni la Jurnal TV că pe fondul crizelor cu care se confruntă diferite țări ale lumii, este important ca populația R. Moldova să fie pregătită și conștientă de o posibilă reducere a livrărilor de curent sau gaz. „La Chișinău când se anunță o criză, oamenii aprind toate becurile, tot centrul e scăldat în beculețe, iar oamenii încep a țipa că țara e prost gestionată. Totuși trebuie să fim educați ca să știm a face și economie, inclusiv pentru că aceste resurse afectează mediul”, a comentat jurnalista Alna Radu.
Investițiile în Republica Moldova sunt în scădere, semnalează TV8. Potrivit sursei citate, în 2024 s-a investit cu aproape 40 la sută mai puțin decât în 2022. Autoritățile susțin că investitorii nu se grăbesc să aducă bani în Moldova din cauza riscurilor de securitate generate de războiul din Ucraina, dar și a crizelor energetice frecvente. Astfel, pentru a atrage afaceri străine, Guvernul vrea să elaboreze un fond de garantare a investițiilor, menționează autorul articolului. „Țara din regine unde investițiile au scăzut mai tare decât la noi, este Ucraina și aici este evident o legătură absolut directă. Foarte mulți investitori stau pe stand by, pe pauză. Ei discută cu noi, așteptau să vadă inițial alegerile, rezultatele referendumului. Acum, de exemplu, unii dintre ei așteaptă să vadă ce va face Trump în momentul care va intra în oficiu. Sunt foarte multe chesti pe care un investitor le așteaptă pentru a lua următoarea decizie” , a menționat directoarea Agenției de Investiții, Natalia Bejan, citată de TV8.
Newsmaker amintește despre circumstanțele înființării, acum 30 de ani, pe 23 decembrie, a autonomiei găguze, când Parlamentul de la Chișinău a adoptat Legea „Cu privire la statutul juridic special” al acesteia. Deputatul Adunării Populare a Găgăuziei, Alexandru Tarnavschi, notează că autonomia din sudul republicii Moldova este printre exemplele unice din spațiul post-sovietic unde conflictul interetnic a fost rezolvat pașnic. Însă la Comrat nu s-a înțeles ce înseamnă o autonomie teritorială în cadrul unui stat unitar. Dar nici la Chișinău nu s-a înțeles pe deplin care este locul și rolul ei în dezvoltarea întregului stat”, opinează deputatul. Newsmaker costată că de-a lungul anilor, centrul și autonomia nu au reușit să învețe să conviețuiască armonios: scurte perioade de „armistițiu” au fost mereu urmate de confruntări și ostilitate, iar populația autonomiei are propria viziune față de viitorul țării. Publicația amintește în context că unul dintre obiectivele stabilite la crearea autonomiei a fost păstrarea culturii, limbii și tradițiilor găgăuze. Dar, în 30 de ani, autonomia găgăuză nu a deschis nici măcar o grădiniță sau o școală cu predare în limba găgăuză”, constată Deputatul Adunării Populare de la Comrat, Alexandru Tarnavschi.
De la milioane de euro pentru păduri până la etichete „eco”. Europa liberă rezumă cinci schimbări din domeniul mediului, realizate în 2024, în special în perspectiva aderării R. Moldova la Uniunea Europeană. Între acestea se numără obținerea unui împrumut de 200 milioane de euro pentru extinderea și reabilitarea pădurilor; Responsabilitatea Extinsă a Producătorului privind reciclarea deșeurilor pentru importatori de echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatoare, ambalaje și produse ambalate, anvelope, uleiuri și vehicule. O altă schimbare importantă ține de înăsprirea regulilor ce permit aplicarea etichetei „eco” pe produse, care va fi accesibilă doar agenților economici care vor semna contract cu un organism de certificare a produselor ecologice.
