Experți: „Creșterea treptată a bugetului apărării la 1 procent din PIB până în 2030 este insuficientă”
Creșterea treptată a bugetului apărării la 1 procent din PIB până în 2030 este insuficientă, ținând cont de necesitățile Armatei Naționale de modernizare și dotare, a menționat expertul în securitate, Pavel Horea, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
„State din cadrul NATO au acest obiectiv de minim 2%, se vehiculează acum în spațiul public că ar putea să se mărească acest cuantum. Evident, Republica Moldova nu are aceste capacități economice. Cred că se va baza în continuare în aspectele ce țin de instruirea și dotarea Forțelor Armate pe partenerii externi cum sunt Germania, care de fapt a și început acel program de înzestrare a Armatei cu vehicule blindate sau programe de instruire la care vor participa militarii noștri. Nici acest un procent până în 2030 nu va fi unul suficient. Nu era stipulat evoluția acestuia după 2030 în strategie”, a declarat Pavel Horea.
În contextul multiplelor amenințări, Republica Moldova este obligată să-și dezvolte capacitățile de apărare, a subliniat Sandu-Valentin Mateiu, comandor în rezervă din România.
„Această strategie este pe 10 ani, alocă 1 la sută pentru apărarea țării, pentru a dezvolta capacități minime de apărare. Așa se pune problema. În strategie se prezintă faptul că da, există amenințări existențiale în clipa de față la adresa Republicii Moldova, acel război din Ucraina și posibilitatea să se apropie de Republica Moldova, respectiv de noi. După aceea, elementul prezența trupelor străine pe teritoriul R. Moldova, dar tot în strategie se menționează faptul că Moldova nu intenționează să rezolve prin forțe conflictul transnistrean și în ansamblu are nevoie de această armată ca să asigure minimul element de descurajare și respectiv de apărare a țării”, a spus Sandu-Valentin Mateiu.
Amintim că Parlamentul a aprobat Strategia națională de apărare 2024-2034. Pe lângă principalele riscuri majore la adresa suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, documentul include măsuri privind depășirea crizelor economice și energetice, precum și lupta cu dezinformarea. Deși nu au un caracter militar, acestea pot afecta negativ securitatea țării, inclusiv dezvoltarea capacităților de apărare.
