Revista presei // 2024, un an super-electoral; Transnistria la răscruce: abandonul economic al Rusiei și șansa reorientării istorice
Publicațiile naționale fac totalurile anului 2024, marcat de alegeri de importanță geostrategică în mai multe țări ale lumii. Instituțiile mass-media scot în evidență și cele mai mari provocări pentru anul care vine.
Anul 2024, a fost un an super-electoral, când aproape jumătate din populația globului a fost chemată la urne, constată Ziarul de Gardă. În RM, miza alegerilor prezidențiale dominate de o influență fără precedent a Rusiei, a fost chiar direcția țării, notează publicația.
Referendumul din 20 octombrie a reprezentat marea confruntare geopolitică ce s-a dat pe teritoriul Republicii Moldova în 2024, cu imixtiunea nemijlocită a Federației Ruse, pentru care integrarea europeană a oricărui stat post-sovietic este inacceptabilă, deoarece îi complică realizarea visului de refacere a URSS, e concluzia editorialistului Nicolae Negru, publicată în Ziarul Național. Realegerea Maiei Sandu în funcția de președinte al Republicii Moldova, în contextul obținerii statutului de candidat la aderare și începerii negocierilor cu UE, a confirmat preferința geopolitică a majorității cetățenilor exprimată în cadrul referendumului, constată autorul articolului. Potrivit lui Nicolae Negru, ca și în anii precedenți, începând cu 24 februarie 2022, eroii anului rămân a fi poporul și armata ucraineană. Stăvilind din răsputeri hoardele rusești, ucrainenii apără și RM, dar și pe toți europenii, subliniază editorialistul Ziarului Național.
Ex-ministrul Apărării Anatol Șalaru a declarat, la rândul său în cadrul unei emisiuni la TV8 că „dacă Ucraina va pierde acest război și va cădea, atunci tăcurile rusești vor ajunge la Chișinău”.
Transnistria la răscruce: abandonul economic al Rusiei și șansa reorientării istorice, titrează Deschide.md. Federația Rusă pare să-și retragă sprijinul economic și politic pentru regimurile separatiste pe care le-a susținut decenii la rând, inclusiv în regiunea Transnistreană, Abhazia și Karabahul de Munte, atrage atenția autorul articolului. Lipsa gazului și a energiei electrice în Transnistria, este un semnal de schimbare majoră în politica Moscovei, iar în acest context, populația din regiune are o șansă istorică de a-și reconfigura viitorul, desprinzându-se de influența Rusiei și apropiindu-se de Republica Moldova și de piața europeană, punctează deschide.md. În opinia autorului articolului, reducerea sprijinului rusesc pentru regiunea transnistreană are la bază mai multe motive. Criza economică din Rusia, războiul din Ucraina și sancțiunile internaționale, care au pus o presiune uriașă pe buget. Astfel, resursele sunt canalizate către eforturile militare și alte priorități strategice, în timp ce regimurile satelit, cum ar fi cel din regiunea transnistreană, devin o povară economică, constată deschide.md.
Portalul Agora.md notează că deși reintegrarea regiunii transnistrene, în contextul anunțului Gazprom privind întreruperea livrărilor de gaze, ar fi un proces foarte dificil, acesta ar putea consolida parcursul european al țării și ar oferi o soluție pe termen lung pentru stabilitatea regiunii. Totul doar cu condiția gestionării exemplare a acestei potențiale crize umanitare și prin naționalizarea Moldovagaz, pentru a ne distanța definitiv de Rusia, notează Agora. Totuși, această oportunitate se află sub semnul unei provocări semnificative, și anume venirea la guvernare a forțelor pro-ruse, în perspectiva alegerilor parlamentare din toamnă, atenționează autorul articolului. Acesta at putea deveni un obstacol major în calea reformelor și a orientării pro-europene a Republicii Moldova, subliniază agora.
Rezidenții transnistreni: ostatici ori vârf de lance ai Kremlinului? - e titlul unui alt editorial publicat de Ziarul Național. Noul atac al Rusiei declanșat prin divizia Gazprom este, de această dată, din categoria celor mai periculoase, constată autorul articolului, Valeriu Saharneanu. Ținta sunt alegerile parlamentare din 2025, pe care Moscova vrea să le câștige în favoarea comandourilor ei politice de la Chișinău, precizează editorialistul. „Avându-și tancurile împotmolite în stepele de est ale Ucrainei, Rusia vrea, cu ajutorul pedestrașilor socialiști și comuniști de la Chișinău, transnistrizarea politico-militară a întregului teritoriu al Republicii Moldova. Oprirea gazului livrat regiunii transnistrene este prima împunsătură dureroasă în coasta Chișinăului. Fără îndoială, vor urma și altele, de o duritate crescândă”... „În fața acestei ofensive hibride, Republica Moldova trebuie să acționeze ferm și hotărât, nu doar prin măsuri reactive, ci prin elaborarea unei strategii coerente și proactive”, concluzionează Valeriu Saharneanu.
„Compania Moldovagaz contează doar atâta timp cât furnizează gaze naturale din Federația Rusă în Republica Moldova, iar atunci când obligațiile contractuale nu sunt respectate, își pierde importanța, întrucât multe dintre atribuțiile sale au fost deja preluate de Energocom în ultimii doi ani”. Eugenia Gusilov, fondatoarea Romania Energy Center, a explicat în cadrul emisiunii „ÎN CONTEXT” de la Radio Moldova că autoritățile de la Chișinău nu vor permite pentru mult timp ca Moldovagaz să mențină o poziție privilegiată pe piața din Republica Moldova. În opinia expertului, naționalizarea celui mai mare furnizor de gaze de la Chișinău, aflat sub controlul Gazprom-ului, e un proiect realizabil. „Este un scenariu care poate fi pus în practică, dar cred că nu este preocuparea cea mai mare acum”, a precizat Gusilov. Pentru a se elimina monopolul deținut de Moldovagaz pe piața de furnizare, experta recomandă statului să își asume anumite intervenții. „Odată ce va fi dat acest semnal, vor apărea și companiile capabile să preia o parte din clienți, încheind noi contracte, și să ofere o alternativă la serviciul furnizat în prezent de Moldovagaz.”
Deconectările de energie electrică vor fi făcute în ultimă instanță, atunci când sistemul energetic nu va mai avea capacitatea să asigure consumul. Statul are mai multe instrumente pentru ca cetățenii să nu rămână fără lumină, a declarat secretarul de stat de la Ministerul Energiei, Constantin Borosan, într-un interviu pentru Teleradio-Moldova. Având în vedere că începând cu 1 ianuarie, Centrala de la Cuciurgan nu va mai furniza curent electric malului drept al Nistrului, funcționarul a îndemnat cetățenii să economisească energia electrică, subliniind că acest lucru ar putea ajuta la depășirea crizei. „Acum, un efort mic se cere din partea noastră și mulțumim tuturor care îl fac și noi deja observăm că este un rezultat pozitiv. Vârfurile de sarcini nu mai sunt ascuțite așa cum au fost anterior - dimineața foarte ascuțit și seara foarte ascuțit. Beneficiul este că nu trebuie să apelăm la ajutor de avarie pentru aceste ore de vârf, care este foarte scump și pune presiune și pe rețea”, a menționat Constantin Borosan, în interviul acordat Teleradio-Moldova.
Veridica.md dezminte un nou fals lansat în spațiul public de către Ministerul rus de Externe, precum că autoritățile de la Chișinău discriminează populația rusofonă. „Profitând de evenimentele din Ucraina, Occidentul continuă încercările persistente de a atrage Moldova în coaliția rusofobilor înflăcărați”, se arată în raportul care, în afară de Republica Moldova, vizează toate statele Uniunii Europene, dar și cele din Balcani, deopotrivă cu Statele Unite ale Americii, Australia sau Japonia, notează Veridica. În realitate, aceste narațiuni sunt false, Rusia urmărind obiectivul de a amplifica tensiunile dintre Chișinău și Moscova, precum și să dezbine societatea din Republica Moldova, sub pretextul grijii față de cetățenii ruși sau populația rusofonă, concluzionează veridica.
