Revista presei // Cum ar putea Chișinăul să salveze regiunea transnistreană de la îngheț? România devine motorul energetic al R. Moldova
Presa națională analizează impactul pe care-l va avea asupra Repubicii Moldova sistarea tranzitului gazelor rusești prin Ucraina de la 1 ianuarie. Care sunt beneficiile aderării României la spațiul Schengen pentru cetățenii Republicii Moldova cu pașapoarte românești și cum sunt promovate știrile false legate de aderarea la Uniunea Europeană? – sunt alte întrebări la care răspund publicațiile naționale.
Agora analizează ce impact va avea asupra RM și a altor state europene sistarea tranzitului gazelor rusești prin Ucraina de la 1 ianuarie. Uniunea Europeană a anunțat că este gata să facă față întreruperii tranzitului de gaz rusesc prin ruta ucraineană, în timp ce autoritățile de la Chișinău acuză Kremlinul de șantaj, constată publicația.
Cum ar putea Chișinăul să salveze regiunea transnistreană de la îngheț? – e întrebarea la care caută răspuns Europa Liberă. Nerecunoscută la nivel internațional, regiunea transnistreană nu poate să-și cumpere singură gaze de pe piața liberă, amintește autorul articolului. Autoritățile de la Chișinău pot asigura livrarea gazelor naturale în regiunea transnistreană. Nu se știe însă dacă Tiraspolul este gata să plătească pentru gaze la prețul de piață, după mai bine de trei decenii în care le-a primit gratuit de la ruși, remarcă experții consultați de Europa Liberă.
Refuzul Tiraspolului de a primi gaze naturale de pe malul drept al Nistrului se numără printre provocările orchestrate de Rusia împotriva Republicii Moldova, care vor crește constant până la parlamentarele din 2025, semnalează veridica.md.
Sporirea dependenței regiunii transnistrene față de Chișinău contribuie la apropierea reintegrării, consideră viceprim-ministrul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, citat de agenția IPN, cu referire la interviul acordat de demnitar pentru Karadeniz Press. „Pentru Chișinău, gestionarea eficientă a situației create în urma sistării furnizării gazului din Federația Rusă regiunii transnistrene poate reprezenta o oportunitate de a câștiga simpatia locuitorilor din stânga Nistrului, care, în majoritatea lor covârșitoare sunt cetățeni ai Republicii Moldova, amintește Oleg Serebrian. Oficialul menționează că de mai mulți ani, anumite sondaje arată schimbări pozitive ale modului în care Chișinăul este perceput în regiunea transnistreană, fiind în creștere și susținerea de către cetățenii de acolo a ideii de reintegrare a țării. În același interviu, Oleg Serebrian a subliniat că pe parcursul ultimilor ani, autoritățile naționale au întreprins „măsuri eficiente de diversificare a surselor de aprovizionare cu gaz a teritoriului controlat al Republicii Moldova, măsuri care deja aduc rezultat”.
România devine motorul energetic al Republicii Moldova! - titrează bani.md. Autorul articolului notează că începând cu 1 ianuarie, aproape două treimi din energia electrică necesară Republicii Moldova, pe malul drept al Nistrului, este asigurată din importuri din România. Decizia vine în contextul încetării tranzitului gazelor rusești prin Ucraina spre regiunea separatistă transnistreană, lăsând fără combustibil centrala de la Cuciurgan (MGRES), care în trecut furniza peste 80% din energia necesară malului drept, explică bani.md. Contractul cu centrala MGRES, controlată de compania rusă InterRAO, nu a mai fost reînnoit, după ce Gazprom a anunțat oprirea livrărilor de gaze în Transnistria, notează aceeași publicație.
Ce câștigă moldovenii cu cetățenie română, după ce România a intrat complet în spațiul Schengen, e o întrebare la care răspunde TV8. Alăturarea României, împreună cu Bulgaria, Spațiului Schengen va scuti românii de necesitatea de a sta la cozi în vămi, la frontierele terestre, maritime și aeriene. Astfel, călătoriile din România către și din celelalte state membre Schengen, cu excepția Ciprului și Irlandei, vor fi similare unei călătorii în interiorul țărilor. Cu toate acestea, este posibil să existe controale aleatorii la granită, precizează TV8.
Iar ZdG explică cum și de ce sunt alese anumite subiecte pentru răspândirea știrilor false. Printre cele mai recente falsuri, distribuite de unele instituții de presă și pe rețelele sociale, ar fi spre exemplu faptul că „aprinderea focului în sobe va fi interzisă după integrarea Moldovei în Uniunea Europeană” sau că „pașapoartele românești vor fi confiscate”, notează autorul articolului. Solicitată de ZdG, psihoterapeuta Ana Niculăeș, face trimitere la studii de specialitate recente, care arată că așa-numitele „știri” false se răspândesc mult mai rapid decât cele adevărate, în special pe platformele de socializare. „Știrile false sunt concepute pentru a genera emoții puternice, precum frica, furia sau surprinderea, care determină oamenii să reacționeze impulsiv”, explică Ana Niculăeș. Totodată, emoțiile joacă un rol central pentru că inhibă gândirea critică, ceea ce crește probabilitatea de a distribui informația fără o verificare prealabilă, atenționează expertul, citat de ZdG.
