Revista presei // Totuși, Putin a decis să înghețe Transnistria; Ultima miză a Kremlinului în jocul pentru R. Moldova
Mai multe publicații naționale analizează cauzele și impactul pe care îl poate avea criza energetică asupra RM. De ce Rusia a ales să întrerupă livrarea gazului natural în stânga Nistrului, declanșând astfel o criză umanitară în regiune, e o altă întrebare la care caută răspuns intituțiile de presă din RM.
Totuși, Putin a decis să înghețe Transnistria, e titlul unei analize publicate de Deutsche Welle. Vitalie Călugăreanu notează că efectele deciziei Gazprom de a sista livrarea gazului natural în stânga Nistrului deja se resimt în regiune. Localnicii nu mai primesc energie termică, uzinele s-au oprit, în timp ce administrația separatistă pro-rusă refuză ajutorul Chișinăului. Datorită intervenției prompte a României, Chișinăul are și curent, și gaz, doar că la prețuri mult mai mari decât până pe 1 ianuarie 2025, constată Vitalie Călugreanu. Astfel, este prima dată în istoria Republicii Moldova când Chișinăul nu mai depinde energetic în nici un fel de Rusia. Cumpără gaze de pe piața europeană și acoperă deficitul de curent importând energie din România, menționează autorul articolului. Vitalie Călugăreanu amintește că liderii separatiști pro-ruși de la Tiraspol au refuzat ajutorul umanitar propus de autoritățile consitituționle ale RM. În aceste condiții, Chișinăul se așteaptă la un val de refugiați interni în aproximativ două săptămâni, când se va epuiza gazul rămas în conducte. Adevărata dramă în Transnistria va începe însă când centrala de la Cuciurgan va epuiza și cărbunele pe care îl arde acum ca să producă energie electrică, semnalează DW.
Între „șantajul rusesc” și „incompetența guvernării”. Ce spun politicienii de la Chișinău despre criza energetică, titrează Europa Liberă. Criza energetică din regiunea transnistreană, provocată de sistarea livrării de gaze rusești de către Gazprom, a împărțit clasa politică de la Chișinău, constată autorul. În timp ce puterea spune că Kremlinul intenționat a provocat criza, opoziția se aliniază cu poziția rusă și cea a autorităților de la Tiraspol, notează Europa Liberă.
Criza energetică declanșată de Rusia în regiunea transnistreană are menirea de a submina autoritatea Republicii Moldova, opinează Laurențiu Pleșca, în editorialul publicat de Agora. Dacă Tiraspolul ar rămâne în frig timp de o lună și ar respinge ajutoarele Chișinăului, Moscova ar putea interveni pentru a „salva” regiunea, furnizând gaze și prezentându-se drept „salvator”, menționează autorul articolului. În acest context, Kremlinul ar putea discredita Chișinăul, punându-l în postura unui actor incapabil să răspundă nevoilor energetice ale propriului teritoriu. Pentru a contracara acest scenariu, Chișinăul trebuie să continue să ofere sprijin Transnistriei și să colaboreze strâns cu partenerii internaționali, dar și să comunice eficient cu cetățenii, notează Laurențiu Pleșca.
Ultima miză a Kremlinului în jocul pentru Republica Moldova – e titlul unei sinteze săptămânale publicate de Veridica. Sursele publicației admit că Moscova a promis Transnistriei reluarea furnizării de gaze după 9 ianuarie, pentru a evita o „catastrofă umanitară”. Același scenariu a fost anticipat de unele surse din Guvernul Republicii Moldova, cu diferența că livrările ar putea să fie reluate pe la mijlocul lui ianuarie 2025. Tiraspolul speră că va avea gaze rusești în timp apropiat, însă doar pentru necesitățile proprii. Altminteri, Rusia pierde influența asupra Transnistriei, fapt ce creează premise pentru reintegrarea Republicii Moldova de pe pozițiile Chișinăului, situație de nepermis pentru Kremlin, subliniază Veridica. Odată cu posibila reluare a livrărilor de gaze gratuite spre Transnistria, fără producere de energie electrică ieftină pentru malul drept al Nistrului, Moscova speră, după cum se observă, să schimbe cursul proeuropean al Chișinăului la viitoarele alegeri parlamentare cu ajutorul tarifelor grele la electricitatea procurată de pe bursa OPCOM, concluzionează autorul articolului.
Portalul Deschide.md constată că făcând abuz de șantaj economic de-a lungul anilor, Moscova a provocat un efect invers celui scontat. Spre exemplu, Republica Moldova și-a reorientat exporturile spre piețele europene, chiar dacă această reorientare a fost lentă și a avut costuri economice majore, notează editorialistul Anatol Țăranu. În ultima instanță, exporturile moldovenești s-au debarasat de dependența sufocantă de piața rusă, iar competitivitatea produselor de export moldovenești a crescut exponențial, adaptându-se la standardele de calitate înaltă de pe piețele europene, constată autorul articolului. Deși sectorul energetic mai ține Republica Moldova captivă șantajului economic rus, războiul din Ucraina, a schimbat radical termenii problemei și în domeniul energetic, subliniază Anatol Țăranu. Spre stupefacția Moscovei, Republica Moldova ajutată enorm de România și partenerii din UE, devine independentă de Gazpromul rus, începând să-și procure tot volumul necesar de gaze din surse alternative. Este adevărat că malul drept al Nistrului a rămas într-o dependență majoră de livrarea electricității produsă de centrala de la Cuciurgan, care funcționa până mai ieri pe gazul rusesc neachitat de regimul separatist de la Tiraspol. Dar și pe această dimensiune, Chișinăul se pregătește să obțină imunitate energetică, grație conexiunilor cu sistemul electroenergetic românesc și cel european în construcție, rezumă autorul Anatol Țăranu.
