Revista presei internaționale // Trump vrea să pună capăt războiului ruso-ucrainean în 6 luni
Presa internațională comentează cele mai recente declarații ale președintelui Ucrainei Vladimir Zelenski și ale președintelui ales al Statelor Unite Donald Trump cu privire la condițiile de încheiere a războiului ruso-ucrainean. De ce și-a amânat vizita la Kiev trimisul special al lui Trump pentru Ucraina și Rusia și ce acțiuni în sprijinul Kievului întreprinde acutala administrație de la Casa Albă la finalul mandatului lui Joe Biden? – sunt alte întrebări la care caută răspuns publicațiile internaționale.
Președintele ales al SUA, Donald Trump, nu mai amintește de promisiunea sa electorală de a pune capăt războiului ruso-ucrainean în 24 de ore afirmând acum că vrea să obțină o încetare a focului în jumătate de an. E observația făcută de jurnaliștii BBC după ce ieri, la o conferință de presă, Trump a declarat că după inaugurarea de pe 20 ianurie, speră să se întâlnească cu Putin pentru a discuta despre condițiile de încheiere a unui armistițiu. Potrivit BBC, din răspunsurile lui Trump la întrebările referitoare la Ucraina a reieșit destul de clar că acesta rămâne mai interesat de oportunitatea de a-l critica pe Joe Biden decât de circumstanțele reale ale conflictului și de posibilitățile de soluționare a acestuia. Donald Trump l-a acuzat din nou pe Biden că a permis începerea războiului deoarece nu a înțeles sentimentele Rusiei cu privire la extinderea NATO și admiterea Ucrainei în alianță. În acest fel, Trump a sugerat că se împotrivește garanțiilor de securitate cerute de Ucraina din partea NATO pentru prevenirea unui nou atac rusesc după încheierea unui eventual armistițiu, constată BBC.
Pentru încheierea războiului Ucraina are nevoie de garanții de securitate pentru a preveni un nou atac al Rusiei, iar aceste garanții vor fi eficiente doar dacă vor fi oferite de Statele Unite. E răspunsul președintelui ucrainean, Vladimir Zelenski, oferit într-un interviu bloggerului american Lex Friedman, care l-a întrebat dacă e gata pentru o întâlnire cu viitorul președinte american Donald Trump și cu cel rus Vladimir Putin pentru a semna un tratat de pace. Zelenski și-a exprimat speranța că se va întâlni cu Trump imediat după inaugurarea acestuia pentru ca în următoarele zile să înceapă discuțiile despre oprirea războiului. Putin vrea să ocupe toată Ucriana și nu este interesat de negocieri serioase pentru încetarea războiului. Astfel, poate fi oprit doar cu forța și Donald Trump este de acord cu acest lucru, a afirmat președintele ucrainean în același interviu acordat bloggerului american Lex Friedman.
Viitorul trimis special al președintelui ales al SUA, Donald Trump, pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, a amânat o călătorie la Kiev și în alte capitale europene, transmite Reuters citând propriile surse diplomatice. Potrvit acestora, vizita lui Kellogg, va avea loc după învestirea noului președinte american, la 20 ianuarie, însă data exactă nu a fost încă stabilită. Interlocutorii agenției de presă nu au precizat motivul amânării călătoriei lui Kellogg, care este coautor al unuia dintre planurile lui Trump de a pune capăt războiului ruso-ucrainean. Reuters subliniază că scenariul său presupune că SUA vor înceta să mai furnizeze arme Kievului dacă acesta nu va accepta negocierile de pace cu Moscova. În același timp, SUA ar urma să avertizeze autoritățile ruse că, dacă refuză să negocieze pacea, ajutorul american pentru Ucraina va crește semnificativ. Mai mulți analiști intevievați de publicațiiile ucrainene presupun că vizita trimisului lui Donald Trump la Kiev a fost amânată pe fondul reluării ofensivei armatei ucrainene în regiunea Kursk a Federației Ruse, ceea ce ar schimba semnificativ felul în care se pune problema începerii unor negocieri de pace.
Între timp, administrația președintelui american Joe Biden intenționează să anunțe un nou ajutor militar pentru Ucraina pe 9 ianuarie, la reuniunea aliaților Kievului în formatul Ramstein. Informația a fost dezvăluită de sursele agenției de știri Associated Press. Potrivit acestora administrația Biden nu va avea timp să ofere toate cele 4 miliarde de dolari rămase din creditele aprobate de Congres pentru sprijinul Ucrainei. Astfel, mai mult de 2 miliarde de dolari vor fi probabil lăsate în seama lui Donald Trump.
China își închide porturile cheie din estul țării pentru petrolierele care se află pe listele de sancțiuni ale SUA, transmite Reuters cu referire la informațiile obținute de la comercianți locali. Potrivit agenției de presă, petrolierele aflate sub sancțiuni, care importă țiței din Rusia, Iran și Venezuela, acosta, descărca sau beneficia de alte servicii portuare, inclusiv de cele ale unuia dintre principalele centre industriale ale Chinei, care ocupă locul al treilea în țară după Produsul Intern Brut. În prezent, flota fantomă activă a Rusiei numără până la 300 de nave care transportă petrol, estimează experții intervievați de Reuters. Până acum Occidentul a inclus pe listele de sancțiuni aproximativ 180 de petroliere care au transportat petrol din Rusia ocolind sancțiunile, amintește Reuters.
Agenția Bloomberg a calculat luna trecută că peste 100 dintre aceste petroliere au fost forțate să ancoreze și să înceteze transportarea petrolului din Rusia. Washington Post a scris ulterior că o nouă lovitură dată „flotei din umbră” a Kremlinului ar putea fi sancțiunile de „adio” ale administrației demisionare Joe Biden, care, intenționează să pună pe lista neagră încă o sută de nave. În plus, sunt luate în calcul măsuri care pot ajunge până la un embargo total asupra petrolului rusesc, scrie Washington Post.
Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a declarat într-un interviu acordat postului danez TV2 că se îndoiește că Statele Unite ar putea recurge la măsuri economice sau militare pentru a obține controlul asupra Groenlandei, teritoriu autonom al Danemarcei. Ea a reacționat în acest fel la dorința lui Donald Trump de a alipi Groenlanda teritoriului Statelor Unite, considerând „absolut necesar” ca SUA să controleze insula pentru securitatea ei națională. Frederiksen a declarat postului danez TV2 că nu își poate imagina o astfel de situație și a subliniat că Statele Unite sunt „cel mai important și apropiat aliat” al Danemarcei. Frederiksen a cerut calm din partea cetățenilor, menționând că discuțiile vor avea loc cu viitoarea administrație americană, nu cu jurnaliștii. În același interviu, ea a salutat interesul SUA pentru Groenlanda, dar a subliniat că acest lucru trebuie să se facă „cu respect față de locuitorii insulei”. Danemarca și Statele Unite trebuie să continue să colaboreze în cadrul NATO și altor organizații, a mai afirmat premierul Danemarcei, Mette Frederiksen în interviul oferit postului danez TV2.
Bloomberg notează că în urma declarațiilor lui Trump, Danemarca a mărit cheltuielile de apărare în Groenlanda și a schimbat stema regală pentru a evidenția mai mult simbolurile Groenlandei și ale Insulelor Feroe. În timpul primului mandat al lui Trump, Frederiksen a respins propunerea de a vinde Groenlanda, numind-o „absurdă”, iar Trump a calificat-o atunci drept „mizerabilă”, amintește Bloomberg.
„Călătoria lui Donald Trump Jr. în Groenlanda alimentează speculațiile legate de planurile președintelui ales al SUA pentru acest teritoriu. Donald Trump vrea să cumpere insula arctică, pentru poziția sa geopolitică, dar și pentru resursele sale naturale”, relatează CNN. Situată între SUA și Europa, insula joacă un rol important în securitatea americană, fiind un punct strategic pentru apărarea împotriva Rusiei, notează postul TV pe site-ul său. America are deja o bază aeriană în Groenlanda, dar ales Donald Trump vrea mai mult, comentează CNN.
Mii de georgieni au mărșăluit în fața Parlamentului în noaptea de Crăciun pe stil vechi, în cea de-a 40-a zi a unei mișcări de protest la adresa deciziei guvernului de la Tbilisi de a suspenda procesul de aderare la Uniunea Europeană, informează AFP. Cu lumânări într-o mână și steaguri georgiene sau europene în cealaltă, manifestanții au mers noaptea dinspre cinci biserici ortodoxe din capitala Tbilisi către biserica Kașveti, amplasată în fața Parlamentului, descrie agenția de presă atmosfera acțiunii inedite de protest. AFP amintește că Guvernul partidului Visul Georgian este acuzat că a luat o turnură autoritară și prorusă și că a abandonat integrarea Georgiei în UE, obiectiv consacrat în Constituție. Autoritățile resping aceste acuzații și spun că vor să împiedice Tbilisi să fie atras în conflictul dintre Occident și Rusia, conchide AFP.
