Corespondență Dan Alexe // NATO și cererea lui Trump ca țările membre să-și majoreze bugetele militare la 5% din PIB
Presa și politicienii de pe întreagă planetă discută de la începutul săptămânii cele mai recente afirmații ale președintelui ales din SUA, Donald Trump, care a amenințat marți, 7 ianuarie, în cadrul unei conferințe de presă dedicată viitoarei sale politici internaționale, că ar putea folosi „forța economică” împotriva Canadei, după ce afirmase cu o zi înainte că este în interesul canadienilor să devină „al 51-lea stat american”.
La scurt timp după anunțul luni al demisiei premierului canadian Justin Trudeau, Donald Trump a spus că vecina de la nord a SUA, Canada, ar trebui să „fuzioneze” cu Statele Unite.
De asemenea, Trump a refuzat să excludă ideea folosirii forței pentru a anexa Canalul Panama și Groenlanda și — în final — că țările membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) vor trebuie să-și majoreze bugetul de apărare la 5% din PIB.
În februarie anul trecut, în timpul unui miting electoral din Carolina de Sud, Donald Trump a stârnit reacții vehemente punând sub semnul întrebării principiul solidarității dintre statele membre NATO, acuzându-și aliații că ar fi „deadbeats”: leneși și rău-platnici.
Această acuzație a viitorului președinte SUA împotriva aliaților europeni nu este nouă: în timpul primului său mandat (2017-2021), Donald Trump a criticat deja presupusul dezechilibru între aliați privind finanțarea Alianței Atlantice.
Chiar și adversarii lui Trump sunt însă de acord că acuzația acestuia împotriva țărilor din NATO — organizație pe care el a numit-o „obsolete„ — învechită, cum că acestea nu și-ar îndeplini obligațiile financiare nu sunt cu totul neîntemeiate.
Membrii europeni ai NATO și-au mărit totuși cheltuielile pentru apărare în ultimii ani, în mare parte ca urmare a invaziei Ucrainei de către Rusia în februarie 2022.
NATO a estimat că 23 din cei 32 de membri ai săi (printre care 16 țări din UE) și-au îndeplinit obiectivul de a cheltui 2% din PIB în 2024 — față de doar șase țări în 2021. Italia, Belgia și Spania se numără printre cele care încă trebuie să atingă pragul de 2%.
Germania reticentă față de ideea dublării bugetului militar
Mai mulți politicieni din Germania au respins însă sugestia lui Trump, conform căreia membrii europeni ai NATO ar trebui să cheltuiască 5% din produsul lor intern brut (PIB) pentru apărare, mai mult decât dublu față de obiectivul actual.
Niciunul dintre cei 32 de membri ai alianței nu cheltuiește în prezent 5% din PIB pentru apărare, potrivit datelor NATO. Polonia este cel mai mare cheltuitor ca pondere din PIB, cu 4,12%, urmată de Estonia cu 3,43% și SUA cu 3,38%.
Germania va atinge ținta de 2% pentru prima dată în acest an, după ce cancelarul german Olaf Scholz a promis o revizuire completă a armatei țării în 2022, încheind cu anii de tabù privind acest subiect.
În ciuda acestui fapt, oficialii și rapoartele au sugerat în mod repetat că armata Germaniei a ajuns într-o stare avansată de nepregătire. Un raport anual lansat de parlament în martie 2024 a constatat că Bundeswehr era „îmbătrânită și în pierdere de efective” și că arată o lipsă gravă de echipamente și personal.
Ralf Stegner, membru al Partidului Social Democrat din Germania (SPD), a calificat comentariile lui Trump „delirante și absolut nebunești” într-o postare pe Facebook.
Marcus Faber, președintele comisiei de apărare din parlamentul german, a fost de acord că 5% este prea mare. Faber a spus că țările NATO vor trebui să convină asupra unui nou obiectiv dincolo de 2%, dar a declarat că ținta ar trebui să fie de 3% și să fie decisă prin consens.
Consensul general în sistemul politic al Germaniei este că națiunea ar trebui fie să-și mențină, fie să-și mărească cheltuielile militare – mai multe partide promovând o creștere a cheltuielilor ca parte a campaniilor lor pentru viitoarele alegeri, programate pentru 23 februarie.
Candidatul la cancelarul Partidului Verzilor, Robert Habeck, a declarat pentru revista Spiegel că Germania ar trebui să vizeze 3,5% în următorii ani.
„Din punct de vedere geopolitic, este previzibil că noi – Germania și Europa – va trebui să ne asumăm mai multă responsabilitate pentru securitatea noastră, orice altceva ar fi naiv având în vedere poziționarea SUA”, a spus Habeck.
Friedrich Merz, liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU) din opoziție din Germania și omul care va urma să-l succedă lui Scholz în funcția de cancelar, a declarat miercuri că țara va cheltui mai mult pentru apărare, dar nu va fi atras de un anumit obiectiv de cheltuieli.
„Cele 2, 3 sau 5% (ținte) sunt practic irelevante, factorul decisiv este că facem ceea ce este necesar pentru a ne apăra”, a declarat Merz pentru radio Bayerischer Rundfunk.
Bugetele militare ale statelor membre în NATO au însumat anul trecut circa 1.100 de miliarde de dolari, din care două treimi, respectiv 67%, reprezintă bugetul SUA pentru Apărare, în timp ce PIB-ul SUA reprezintă mai mult de jumătate (53%) din PIB-ul total al statelor membre ale NATO. În termeni reali, pe ansamblul Alianței, cheltuielile pentru apărare au crescut în 2023 cu 11% față de anul 2022.
Marea Britanie — manevre NATO cu România
Regatul Unit își reafirmă, în ce îl privește, angajamentul ferm față de NATO prin asumarea conducerii „Steadfast Dart 25”, un amplu exercițiu militar desfășurat în România și Bulgaria în lunile ianuarie și februarie 2025.
Manevrele „Steadfast Dart 25” se va concentra pe desfășurarea rapidă a Forței de Reacție a NATO (Allied Reaction Force – ARF) nou înființate, un efort menit să consolideze capabilitățile defensive ale Alianței și să asigure un răspuns rapid la orice amenințări.
Marea Britanie oferă cea mai mare contribuție de forțe, cu peste 2.600 de militari și 730 de vehicule dislocate pe flancul estic al NATO.
Acesta este primul exercițiu major în cadrul noii Forțe de Reacție Aliate, care arată disponibilitatea NATO de a mobiliza și de a desfășura rapid forțe pentru a-și apăra granițele. Implicarea Regatului Unit va contribui la stabilirea standardului de cooperare între aliații NATO și la consolidarea capacității Alianței de a opera împreună fără probleme.
În cadrul exercițiului, forțele britanice vor lucra alături de personalul NATO din alte zece țări, efectuând două exerciții înainte de a se întoarce în Regatul Unit, până la sfârșitul lunii februarie. Dintre cele 730 de vehicule desfășurate, Marea Britanie va aduce echipamente specializate, inclusiv vehicule Foxhound și Jackal, pentru a demonstra capacitățile sale militare avansate.
