Revista presei internaționale // Singurul lider al unui stat european, invitat la ceremonia de inaugurare a lui Donald Trump
Presa internațională dezvăluie cine dintre liderii mondiali va fi prezent la ceremonia de învestire a viitorului președinte american Donald Trump, care va avea loc pe 20 ianuarie. Mai multe publicații scriu despre scopul vizitei făcute ieri la Kiev de premierul Marii Britanii, despre felul în care Rusia este afectată de noile sancțiuni americane, dar și despre motivele datorită cărora, noul guvern francez a supraviețuit unei moțiuni de cenzură în Parlament.

Inaugurarea lui Donald Trump pe 20 ianuarie va avea doar câțiva invitați europeni, singurul lider al unui stat de pe bătrânul continent prezent la ceremonie urmând să fie prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, informează Euractiv. Publicația notează că Trump a încălcat o regulă nescrisă, trimițând invitații mai multor lideri, inclusiv președintelui Argentinei, Javier Milei, și celui Chinez, Xi Jinping. În articol se menționează că, printre liderii UE, doar Meloni a primit o invitație personală, datorită relațiilor sale apropiate cu Trump. Deși s-a raportat că premierul Ungariei, Viktor Orbán, ar fi fost invitat, un purtător de cuvânt al guvernului maghiar a negat aceste informații. Lista invitaților include în mare parte asociații ideologici ai lui Trump, printre aceștia numărându-se exclusiv personalități din mișcările de dreapta și de extremă dreapta, conchide Euractiv.
Londra este pregătită să trimită trupe de menținere a păcii în Ucraina, dacă va fi necesar. Premierul britanic Keir Starmer care a vizitat ieri Kievul, a declarat într-un comentariu pentru Sky News, că Marea Britanie va juca un rol activ în negocierile de pace după încheierea războiului început de Rusia împotriva Ucrainei. Premierul a adăugat că impactul agresiunii rusești afectează semnificativ Marea Britanie, valorile, libertatea și democrația acesteia. „Dacă Rusia își va continua cu succes agresiunea militară, toată lumea va fi afectată pentru o perioadă foarte lungă de timp”, a subliniat Keir Starmer în interviul acordat pentru Sky News.
Consilierii președintelui ales al Statelor unite Donald Trump lucrează la o strategie de sancțiuni care vizează un acord diplomatic între Rusia și Ucraina, dar și creșterea presiunii asupra Iranului și Venezuelei, transmite Bloomberg. Potrivit publicației, echipa lui Trump analizează două abordări: una care ar putea reduce sancțiunile pentru producătorii de petrol ruși dacă Moscova va accepta semnarea rapidă a unui acord de încetare a focului, și alta care prevede intensificarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Bloomberg amintește că miercuri, la o audiere în senatul american, senatorul Marco Rubio desemnat de Trump în funcția de secretar de stat,a numit sancțiunile un instrument-cheie care poate fi utilizat pentru a ajunge la acorduri de pace.
Companiile rusești care extrag petrol în Arctica se confruntă cu probleme grave din cauza noilor sancțiuni ale SUA, care afectează transportul petrolului către clienți, informează Reuters. Potrivit surselor agenției de presă, printre companiile vizate se află „Gazprom Neft” și „Lukoil”, care ar putea fi nevoite să oprească extragerea petrolului din cauza imposibilității de a-l exporta. Aceleași surse afirmă că cel puțin 15 nave petroliere și două depozite plutitoare implicate în transportul petrolului arctic au fost sancționate, iar înlocuirea acestora nu mai este posibilă. În consecință, milioane de barili de petrol ar putea rămâne blocate în depozite, iar infrastructura existentă nu permite direcționarea acestuia către rafinării rusești. Sancțiunile ar putea bloca vânzările a peste 800.000 de barili de petrol pe zi, ceea ce ar reduce semnificativ veniturile din export ale Rusiei, conchide Reuters.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, încearcă să-l asigure pe unul dintre cei mai importanți aliați ai Africii că poate conta pe ajutorul militar al Kremlinului, după ce Rusia nu a reușit să prevină prăbușirea regimului Assad în Siria, transmite The Times. Potrivit publicației, președintele Republicii Centrafricane, Touadéra, beneficiază de sprijinul mercenarilor din grupul rus „Wagner” încă din 2018, când aceștia au fost trimiși în această țară bogată în diamante și aur. Touadéra a vizitat Moscova pentru a discuta mai multe chestiuni, inclusiv „unele foarte delicate, legate de menținerea securității, precizează The Times.
Stânga radicală franceză a eșuat joi în încercarea de a obține adoptarea unei moțiuni de cenzură împotriva guvernului noului premier Francois Bayrou, într-un context de instabilitate politică prin care Franța nu a mai trecut de zeci de ani, transmite AFP. Agenția de presă precizează că moțiunea a fost depusă de partidul stângii radicale „Franța Nesupusă” (LFI) împotriva guvernului minoritar al centristului Bayrou, care este al patrulea prim-ministru în Franța în decurs de un an. Spre deosebire de precedenta moțiune de cenzură, care l-a înlăturat luna trecută pe premierul de dreapta Michel Barnier, de data aceasta partidul de extremă dreapta „Adunarea Națională” (RN) a decis să nu voteze pentru căderea guvernului, notează AFP. Cedând presiunilor, Francois Bayrou anunțase deja regândirea reformei foarte contestate a pensiilor și renunțarea la reducerea a circa 4.000 de posturi în sistemul de educație, plus menținerea proiectului de taxare suplimentară a veniturilor mari, aceasta din urmă fiind o concesie făcută în mod special socialiștilor. Criza politică din Franța vine pe fondul degradării situației economice și disputelor asupra bugetului încă neadoptat, conchide AFP.