Economic

Modernizarea infrastructurii feroviare, cheia pentru salvarea CFM: Ce soluții propun autoritățile

Federația Sindicală a Feroviarilor (FSF) din Republică Moldova acuză autoritățile statului că nu își respectă obligațiile legale și că nu a alocat fonduri pentru modernizarea infrastructurii feroviare. O declarație în acest sens a fost făcută de președintele FSF, Ion Zaporojan, la emisiunea „Zi de zi” de la Radio Moldova. Totodată, acesta a avertizat că dacă până la 1 februarie nu vor fi achitate restanțele salariale, angajații Căii Ferate din Ocnița își vor suspenda contractele de muncă, iar transportul feroviar va fi paralizat.

Statul trebuia încă în luna februarie anul trecut să aloce subvenții pentru dotarea infrastructurii și în 2025 trebuie să aibă loc transferurile astea. Altă ieșire din situație nu-i. Toată carta acum e la conducerea statului: Parlament, Guvern. Instituția e la autogestiune, dar este aprobat Codul Feroviarilor aprobat în februarie 2024, unde este indicat că statul trebuie să aloce bani. Însă statul nu-și îndeplinește obligațiunile legale care le aprobă ei singuri”, susține Ion Zaporojan.

Pe de altă parte, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, Radu Marian, a recunoscut problemele grave cu care se confruntă CFM și a explicat că autoritățile sunt implicate în atragerea de fonduri externe pentru modernizarea infrastructurii feroviare.

Noi cei de la guvernare am început să atragem investiții și fonduri externe ca să reparăm aceste linii de cale ferată, să majorăm viteza de circulație, astfel încât compania să fie atractivă pentru furnizorii de mărfuri. Este și un proiect de reparație de 200 de km de cale ferată, însă aceste lucruri nu se întâmplă peste noapte. Situația actuală este acută și îi înțelegem pe angajați și nemulțumirile lor. Ceea ce am discutat noi, sindicatele și reprezentanții Căii Ferate din Moldova, este să alocăm bani suplimentari din bugetul de stat pentru modernizarea infrastructurii feroviare. În acest mod compania va avea resurse”, susține Radu Marian.

Șeful comisiei parlamentare Economie, Buget și Finanțe consideră că o parte din responsabilitate revine și administrației CFM. Radu Marian susține că pe lângă sprijinul guvernamental, administrația trebuia să găsească soluții pentru a atrage mai mulți clienți și pentru a valorifica activele neutilizate.

Va trebui să găsească soluții compania împreună cu alți actori implicați. Ceea ce am spus eu, propunerea de a aloca bani de la bugetul de stat pentru infrastructura feroviară o să ajute asupra acestui proces. Trebuie să fie continuate și eforturile de optimizare a cheltuielilor, valorificarea activelor de la Calea Ferată care nu sunt utilizate trebuie să fie foarte accelerate. Calea Ferată ca și companie trebuie să fie mult mai activă în a atrage clienți noi și a vorbi cu noi furnizori. Asta este o întrebare către administrație”.

Radu Marian a respins, de asemenea, speculațiile conform cărora conducerea actuală a CFM ar fi afiliată partidului de guvernământ: „SSunt declarații politice și absurde. Acolo directorul este o persoană care de zeci de ani lucrează și care apropo, e mai mult pe aspect tehnic...() Cei care comentează sunt cei care au băgat Calea Ferată în probleme și care n-au investit suficient în infrastructură”.

Și fostul director al CFM, Oleg Tofilat, susține că trebuie modernizată infrastructura feroviară pentru reducerea costurilor și eficientizarea activității.

Ca să ai mai puțini angajați, trebuie să modernizezi procesele, să implementezi echipamente moderne și să digitalizezi. Toate acestea necesită bani și timp, nu se pot face în câteva luni sau câțiva ani. În prezent, situația este deficitară, mai ales în stațiile feroviare mari precum Chișinău, Ungheni, Bălți și Giurgiulești. Acolo există alternative de angajare și, în consecință, criza de personal este acută,” a explicat Tofilat.

Amintim că feroviarii avertizează că vor ieși la proteste dacă nu li se vor achita restanțele salariale, care au ajuns la peste 190 de milioane de lei. Anunțul a fost făcut de Federația Sindicală a Feroviarilor din Republica Moldova, care a precizat că manifestațiile și grevele ar putea începe în februarie, în fața Parlamentului, Guvernului, Președinției, precum și la toate cele opt noduri feroviare din țară.

Situația la Calea Ferată a Moldovei a început să se agraveze după luna august 2022, când tranzitul feroviar din Ucraina a scăzut drastic, odată cu redeschiderea portului Odesa. Schimbarea a dus la diminuarea veniturilor CFM și, implicit, la întârzieri tot mai mari la plata salariilor angajaților, care au început să se confrunte cu restanțe de câteva luni.

În plin regres financiar și cu datorii la salarii de milioane de lei, CFM a decis să instituie, din septembrie 2024, un program de patru zile lucrătoare pe săptămână. Întreprinderea își motiva atunci decizia prin scăderea semnificativă a volumului de transport de mărfuri. În încercarea de a reduce povara financiară și de a achita parțial datoriile salariale, CFM a scos la licitație, pe parcursul anului trecut, vagoane și piese vechi, însă măsurile s-au dovedit a fi insuficiente pentru redresarea situației economice.

Eliza Mihalache

Eliza Mihalache

Autor

Citește mai mult