Externe

Revista presei internaționale // Punct de cotitură pe câmpul de luptă în Ucraina

Presa internațională relatează despre evoluția războilului ruso-ucrainean, semnalând că armata ucraineană a pierdut poziții importante pe câmpul de luptă. Mai multe publicații continuă să comenteze eforturile legate de semnarea unui acord de încetare a focului. Alte teme abordate de publicațiile străine se referă la situația geopolitică din Siria și la pericolul în creștere pe care-l reprezintă gripa aviară.

Orașul Chasov Yar, un important bastion de apărare ucrainean din Donbas, a căzut în mâinile forțelor ruse, au declarat pentru The Moscow Times surse militare și guvernamentale din Ucraina și Europa. Deși nici Kievul, nici Moscova nu au confirmat încă în mod oficial capturarea orașului de către ruși, sursele citate de The Moscow Times afirmă că trupele ucrainene au fost împinse până la periferia acestuia. Retragerea forțelor ucrainene din Chasov Yar marchează, de fapt, un punct de cotitură într-o bătălie care durează din aprilie 2024, notează publicația. Orașul situat pe un deal, era principala linie de apărare pe drumul spre Konstantinovka și Druzhkivka și spre orașele mai mari Kramatorsk și Slavyansk aflate în nordul regiunii Donețk. Anume acestea sunt țintele-cheie ale Moscovei în eforturile sale de a cuceri întreaga regiune Donețk, explică The Moscow Times.

Președintele SUA, Donald Trump, poate că a renunțat la promisiunea de a încheia războiul ruso-ucrainean în 24 de ore, dar mandatul dat trimisului său special, Keith Kellogg, pentru găsirea unei soluții în 100 de zile face ca perspectiva unei transformări a războiului într-un conflict înghețat să fie mai probabilă ca niciodată. E concluzia la care ajung analiștii intervievați de publicația britanică The Times. Aceștia amintesc că istoria conflictelor înghețate nu este una fericită, deoarece amenințarea reluării confruntărilor armate rămâne constantă. Profesorul Phillips O'Brien de la Universitatea St Andrews consideră că Ucraina ar trebui să fie norocoasă. Trump e nerăbdător și își bazează strategia pe reputația de negociator, iar scopul său este să obțină credibilitate ca „pacificator”. În interviul acordat ziarului The Times, O'Brien semnalează însă că amenințările lui Trump la adresa Rusiei nu sunt convingătoare și că președintele american nu a oferit garanții de securitate pentru Ucraina, poziționându-se mai degrabă ca mediator decât ca garant.

Schimbarea bruscă a retoricii lui Donald Trump, care a trecut de la atacuri împotriva lui Vladimir Zelenski la ultimatumuri dure adresate Kremlinului, nu ar trebui să surprindă pe nimeni, constată la rândul lor experții intervievați de Newsweek. Trump a fost întotdeauna pragmatic, nu principial, și acum simte că Rusia se află într-o poziție de pierdere. Analiștii citați de Newsweek, subliniază că Trump evită orice asociere cu cei învinși și folosește frecvent strategia „dezbină și stăpânește”, stimulând conflicte între diverse țări și corporații. Se pare că în relațiile cu Rusia și China aplică aceeași tactică, observă experții interievați de Newsweek.

Premierul pro-rus al Slovaciei, Robert Fitzo, a încercat să șantajeze Ucraina cu livrări de electricitate din cauza opririi tranzitului de gaze rusești, transmite Unian. Cu toate acestea, cea mai mare parte a electricității livrate Ucrainei provine din Cehia și Germania, subliniază publicația. Asupra acestui detaliu a atras atenția și trimisul special al Ministerului ceh de Externe pentru securitatea energetică Václav Bartuska, într-un interviu acordat Ukrinform. În acest context, el a subliniat că amenințările lui Fitzo „nu au nici un rost”.

Noile autorități siriene au cerut Moscovei extrădarea fostului președinte Bashar al-Assad și a apropiaților săi care au fugit în Rusia după ce rebelii au cucerit Damascul în decembrie anul trecut. Acest anunț a fost făcut de liderul de facto al Siriei Ahmed Sharaa în timpul unei întâlniri cu ministrul adjunct de externe rus Mihail Bogdanov, dezvăluie The Times of Israel, citând propriile surse diplomatice. Potrivit interlocutorilor publicației, purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a refuzat să comenteze dacă o astfel de cerere a fost într-adevăr făcută. Kremlinul afirmă că poartă discuții cu noua conducere siriană de dragul păstrării facilităților sale militare din țară precum sunt cele de la baza navală din Tartus și baza aeriană Hmeimim de lângă orașul-port Latakia, aflat pe coasta Mării Mediterane, scrie The Times Of Israel. Pierderea lor ar putea fi o lovitură serioasă capacităților militare ale Rusiei în regiune, remarcă ziarul israelian.

Israelul va elibera joi 110 prizonieri palestinieni în schimbul a trei ostatici deținuți în Fâșia Gaza, într-un al treilea schimb între Israel și Hamas, de la intrarea în vigoare a armistițiului, transmite AFP. „Printre cei care vor fi eliberați se numără 32 de condamnați pe viață și 30 de minori, iar 20 dintre aceștia vor fi exilați. Schimbul include două tinere israeliene și un bărbat cu cetățenie dublă germano-israeliană. Identitatea ostaticilor a fost publicată cu acordul familiilor acestora, iar cinci thailandezi vor fi eliberați ulterior. Până în prezent, 7 ostatici israelieni au fost eliberați în schimbul a 290 de prizonieri palestinieni”, mai scrie AFP.

85 la sută dintre locuitorii insulei daneze Groenlanda nu doresc să devină parte a SUA, arată un sondaj local de opinie la care face trimitere agenția Reuters. Potrivit studiului, aproape jumătate dintre groenlandezi cred că interesul președintelui american Donald Trump pentru teritoriu reprezintă o amenințare. Sondajul mai arată că doar 6 % dintre groenlandezi doresc ca insula lor să devină parte a SUA, în timp ce alte 9 % sunt indeciși în această privință. În plus, 45% dintre repondenții sondajului consideră interesul lui Trump pentru Groenlanda drept o amenințare, 43% o văd drept o oportunitate, iar 13% sunt indeciși.

Comisia Europeană se va angaja, într-un proiect de program economic care va fi prezentat miercuri, să facă „un efort fără precedent” pentru a reduce birocrația în UE, transmite agenția DPA. Reglementări mai simple, mai puține, ar urma să ducă la accelerarea competitivității în blocul comunitar și la stimularea inovației, scăderea prețurilor la energie și reducerea dependențelor economice globale, prevede proiectul consultat de DPA. Potrivit proiectului, Comisia Europeană intenționează să reducă povara administrativă și să simplifice obligațiile de raportare pentru firme și IMM-uri, pentru a stimula afacerile și a atrage noi investiții. Executivul comunitar subliniază că „viitorul UE ca putere economică și destinație de investiții este în joc dacă nu se adoptă o schimbare urgentă. Comisia va pune accent pe inovațiile tehnologice, inclusiv inteligența artificială, biotehnologiile și energia curată. UE își menține obiectivul de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050, dar va promova o tranziție tehnologică neutră și competitivă. De asemenea, se dorește armonizarea legislației muncii și politicilor fiscale, precum și creșterea investițiilor în cercetare”, relevă DPA.

Economia Spaniei sfidează tendința sumbră a zonei euro și crește peste așteptări, cu ajutorul turismului și al imigranților, titrează El Pais. Publicația notează că datele optimiste îi determină pe oficialii de la Madrid să revizuiască în creștere estimările creșterii economice de anul acesta. „Economia Spaniei a înregistrat o creștere peste așteptări de 3,2% în 2024, depășind lejer economiile suferinde ale partenerilor din zona euro”, arată datele preliminare ale Institutului Național de Statistică la care face referire El Pais. Potrivit ziarului „consumul gospodăriilor s-a redresat pe măsură ce inflația a încetinit, salariile au crescut în medie cu 4% și ajutoarele publice semnificative menite să atenueze impactul prețurilor au fost menținute. Creșterea cu 8,5% a pensiilor a contribuit, de asemenea, la creșterea ușoară a economiilor. Economiștii au explicat că au existat trei motoare principale ale creșterii economice. Pe de o parte, turismul record și industria hotelieră și de catering au fost stimulate cu o forță neobișnuită după pandemie, în ciuda unei creșteri puternice a prețurilor. Pe de altă parte, important a fost și afluxul de imigranți, care a compensat scăderea populației active autohtone, pe fondul îmbătrânirii, ocupând locurile de muncă vacante. Al treilea motor al creșterii economice a fost consumul public, care a continuat să crească, în special în regiunile autonome”, scrie El Pais.

Gripa aviară devine o amenințare pandemică din ce în ce mai mare, trag semnale de alrmă agențiile europene de control al bolilor și de siguranță alimentară, scrie Politico. Virusul gripei aviare continuă să se transforme și să se adapteze în așa fel încât poate infecta oameni, animale de companie și animale din grădinile zoologice. Agențiile europene de control al bolilor îndeamnă țările lumii să consolideze măsurile de monitorizare și izolare a virusului pentru a-l împiedica să evolueze și să devină mai periculos pentru oameni, conchide Politico.

Lidia Petrenco

Lidia Petrenco

Autor

Citește mai mult