Externe

Revista presei internaționale // Impactul primelor decizii ale președintelui american Donald Trump asupra țărilor lumii

Presa internațională continuă să analizeze impactul primelor deciziii ale președintelui american Donald Trump asupra țărilor lumii, primele dintre ele vizând relațiile comerciale. Între timp, mai multe publicații atrag atenția asupra condițiilor în care liderul de la Casa Albă ar fi dispus să continue sprijinul pentru Kiev într-o perioadă în care își propune să pună capăt războiului ruso-ucrainean.

Taxa americană de 10% pe importurile chinezești au intrat în vigoare marți, majorând riscul declanșării unui nou război comercial între primele două economii ale lumii, în condițiile în care președintele Donald Trump pedepsește China pentru că nu oprește fluxul de droguri ilicite, transmite Reuters. Trump a amânat luni, în ultima clipă, introducerea unei taxe vamale de 25 % asupra Mexicului și Canadei, acceptând o amânare de 30 de zile în schimbul unor concesii cu cele două țări vecine în ceea ce privește controlul frontierelor și combaterea criminalității.

Țările OPEC+ nu au răspuns apelului lui Donald Trump de a reduce rapid prețurile la petrol și au menținut acordul de a limita producția până la sfârșitul trimestrului curent, scrie Bloomberg. În plus, taxele aunțate de Trump asupra importurilor din Canada și Mexic au dus la creșterea prețurilor petrolului, notează agenția de presă. Comitetul de monitorizare al cartelului, condus de Rusia și Arabia Saudită, a decis să păstreze politica actuală de extracție. Pentru a opri războiul ruso-ucrainean, Trump a cerut în mod repetat scăderea prețurilor petrolului care ar lipsi Rusia de o sursă importantă de venit pentru finanțarea armatei sale, subliniază Bloomberg. Arabia Saudită și Rusia aflate în fruntea organizației OPEC+ a marilor producători de petrol, au respins cererea lui Trump, conchide Bloomberg.

Associated Press atrage atenția asupra condițiilor de furnizare a armelor Ucrainei, anunțate ieri de Președintele SUA, Donald Trump, în cadrul unei conferințe de presă la Casa Albă. Potrivit agenției de presă, Trump s-a arătat dispus să continue sprijinul pentru Kiev, în cazul în care Statele Unite vor obține acces la resursele de metale rare ale Ucrainei. Potrivit Financial Times, autoritățile ucrainene au inclus anterior în planul lor de pace două puncte cheie: implicarea militarilor ucraineni în securitatea europeană și accesul partenerilor occidentali la resursele strategice ale Ucrainei. Ucraina deține aproximativ 5% din rezervele mondiale de minerale critice, iar SUA își dezvoltă capacitățile de extragere a acestora, remarcă Finacial Times.

După o scurtă pauză, Statele Unite ale Americii au reînceput zilele trecute să furnizeze arme Ucrainei, informează surse de la Casa Albă, citate de Reuters. Agenția de presă precizează că reluarea ajutorului militar pentru Kiev a avut loc după o perioadă în care administrația președintelui Donald Trump luase în considerare întreruperea acestuia. Cu toate acestea, între consilierii lui Trump există unele dezacorduri interne cu privire la volumul de ajutor militar care ar trebui furnizat din stocurile de arme ale SUA, mai spun sursele Reuters. Agenția de presă amintește că Trump a înghețat livrările de arme către Ucraina odată cu suspendarea ajutorului american către alte țări pentru o perioadă de 90 de zile.

Presa internațională scrie că acest decret a afectat în principal Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), care a gestionat zeci de miliarde de dolari destinate sprijinului bugetar al guvernului ucrainean, ajutoarelor umanitare și proiectelor de dezvoltare. În ceea ce privește ajutorul militar, Departamentul de Stat al SUA a confirmat că acesta nu a fost supus restricțiilor impuse de decretul lui Trump. Potrivit oficialilor ucraineni, inclusiv președintelui Volodimir Zelenski, ordinul executiv al lui Trump a avut impact doar asupra programelor umanitare și nu a afectat sprijinul militar acordat Ucrainei, relevă Reuters.

Înghețarea ajutorului extern de către Trump s-ar putea dovedi o binefacere pentru liderii autoritari ai lumii, semnalează Associated Press. Când președintele Donald Trump a înghețat asistența externă pentru 90 de zile, a argumentat prin nevoia de a elimina risipa și cheltuielile care nu se aliniază intereselor americane. Experții spun că suspendarea are o altă consecință, mult mai gravă: încurajarea liderilor autoritari. În miliardele pe care SUA le cheltuiesc anual pentru ajutor extern – mai mult decât orice altă națiune – intră sute de granturi pentru grupuri de bază dedicate luptei pentru democrație în țările autoritare din întreaga lume, subliniază AP. Printre grupurile care nu vor primi fonduri critice se numără o organizație care a instruit lucrători electorali pentru a detecta frauda la votul prezidențial recent al Venezuelei, activiști pro-democrație din Cuba și China, dar și un grup de exilați din Belarus. „Reducerea finanțării acestor eforturi esențiale trimite un semnal greșit dictaturilor și subminează persoanele curajoase care luptă pentru libertate”, a declarat Thor Halvorssen, fondatorul Fundației pentru Drepturile Omului din New York.

Avansul armatei ruse pe câmpul de luptă a scăzut semnificativ în ianuarie, transmite AFP cu referire la datele Institutului American pentru Studiul Războiului. În prima lună a anului armata rusă a ocupat 430 km² din teritoriul Ucrainei, atacând acum orașul Pokrovsk - un centru logistic ucrainean din Donbas. În noiembrie 2024, trupele ruse ocupaseră un teritoriu de 725 km². În general, ofensiva rusă încetinește în lunile de iarnă, comparativ cu anii anteriori, notează AFP, citând același studiu al experților.

Partidul de dreapta Reform UK, condus de către fostul europarlamentar Nigel Farage, a devenit, în premieră, cel mai popular partid din Marea Britanie, surclasând Partidul Laburist, aflat la putere, potrivit datelor unui sondaj de opinie, citat de Reuters. Sondajul, realizat de YouGov pentru publicația Times, arată că, dacă alegerile ar fi organizata acum, 25% dintre britanici ar vota pentru Reform UK, 24% ar prefera laburiștii, iar 21% ar alege conservatorii.

Lidia Petrenco

Lidia Petrenco

Autor

Citește mai mult