Revista presei internaționale // Noile atacuri cu rachete balistice reflectă adevăratele intenții ale președintelui rus Putin
Presa internațională relatează despre consecințele unui nou atac cu rachete lansate de Rusia azi dimineață asupra Kievului. Mai multe publicații descriu în același timp modul în care decurg negocierile purtate în culisele diplomației occidentale pentru încheierea războiului ruso-ucrainean. În paralel, agențiile străine de presă își focalizează atenția asupra avertismentelor americane asupra reglementărilor excesive privind inteligența artificială. Publicațiile din Italia, explică între timp, cum a devenit Toscana prima regiune italiană care reglementează sinuciderea asistată.
Azi dimineață, armata rusă a atacat Kievul cu rachete balistice, iar primarul capitalei, Vitali Klitsciko, a cerut locuitorilor să rămână în adăposturi, transmite Unian. Potrivit agenției de presă, în urma prăbușirii resturilor unei rachete, o persoană a murit și alte trei au fost rănite, inclusiv o fetiță de 9 ani. Mai multe clădiri rezidențiale, inclusiv o întreprindere privată au fost avariate. Andrii Yermak, șeful biroului președintelui ucrainean, a declarat, citat de Unian, că noile atacuri reflectă adevăratele intenții ale președintelui rus Vladimir Putin de a pune capăt războiului.
Președintele american Donald Trump l-a desemnat în secret pe Steve Whitcoff, ambasadorul său special pentru Orientul Mijlociu, pentru a media discuțiile cu Rusia privind încheierea războiului ruso-ucrainean, dezvăluie The New York Times. Sursele publicației susțin că decizia a fost luată după ce Whitcoff a vizitat Moscova și a obținut eliberarea profesorului american pe nume Mark Fogel, care fusese condamnat la 14 ani de închisoare. Deși inițial Whitcoff fusese trimis în Orientul Mijlociu, el a fost instruit să își extindă mandatul pentru a facilita dialogul cu autoritățile ruse, explică The New York Times. Înainte de a ajunge la Moscova, Whitcoff a purtat discuții cu persoane apropiate lui Vladimir Putin și cu oficiali din Arabia Saudită și Qatar, aceștia din urmă oferindu-se să medieze negocierile de pace, scrie ziarul. Deși nu există confirmări oficiale cu privire la o eventuală convorbire directă între Trump și Putin, administrația americană consideră eliberarea lui Fogel după mai bine de trei ani de detenție, un semn de bunăvoință din partea Rusiei, în contextul unui posibil acord de pace, conchide The New York Times.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat într-un interviu pentru The Guardian că Ucraina ar fi dispusă să schimbe teritorii pe care le controlează în regiunea Kursk cu terenuri ocupate de Rusia în Ucraina. Zelenski a subliniat că nu știe ce teritoriu ocupat de Rusia ar cere Ucraina în schimb, dar a menționat că toate teritoriile sunt importante. El a criticat ideea administrației Trump conform căreia garanțiile de securitate pentru Ucraina ar trebui oferite doar de țările europene, afirmând că acestea nu ar fi „reale” fără implicarea SUA. În ceea ce privește un eventual contingent de pace, Zelenski a spus că acest lucru ar fi posibil doar cu participarea Statelor Unite.
Agențiile internaționale de presă publică un anunț al liderului de la Casa Albă, făcut pe o rețea socială, în care spune că îl va trimite pe ministrul finanțelor, Scott Bessent, în Ucraina pentru negocieri cu președintele Volodimir Zelenski. Trump a afirmat, citat de BBC, că Statele Unite au cheltuit miliarde de dolari, dar nu au obținut multe rezultate și a sugerat că ajutorul militar american pentru Kiev ar trebui să includă și beneficii economice pentru SUA, propunând ca Ucraina să cedeze minerale rare în valoare de 500 de miliarde de dolari. Zelenski a spus că e dispus să colaboreze cu SUA pentru dezvoltarea resurselor naturale, amintește BBC, precizând că aproape 20% din bogățiile minerale ale Ucrainei se află pe teritorii controlate de Rusia și a cerut un sprijin internațional mai puternic pentru a preveni transferul acestor resurse către Moscova.
Vicepreședintele SUA, JD Vance, a avertizat în cadrul Summitului de la Paris că reglementările „excesive” privind inteligența artificială (AI) ar putea sufoca dezvoltarea acestei tehnologii, informează Reuters. Potrivit agenției de presă, oficialul american a criticat și moderarea conținutului, considerând-o „cenzură autoritară” și a subliniat că Statele Unite vor să rămână lider în domeniul AI și se opun reglementărilor stricte impuse de Uniunea Europeană. În aceeași zi, 61 de țări au semnat o declarație pentru o inteligență artificială „deschisă”, „incluzivă” și „etică”, însă printre semnatari nu se numără Statele Unite și Marea Britanie, notează Reuters.
La Stampa scrie că Toscana a aprobat o lege privind dreptul de a muri, devenind prima regiune din Italia care reglementează sinuciderea asistată, în absența unei legislații naționale pe acest subiect. Curtea Constituțională a Italiei a legalizat procedura în 2019, solicitând un cadru legal clar, dar parlamentul nu a răspuns cererii, amintește publicația. Legea din Toscana reglementează cererile de sinucidere asistată și impune comisiilor medicale să le examineze în termen de 30 de zile. Legea le permite medicilor să refuze să participe la sinuciderile asistate din motive morale sau etice, precizează ziarul italian La Stampa.
