Revista presei internaționale // Primele negocieri oficiale dintre Washington și Moscova; A doua întâlnire de urgență a liderilor europeni la Paris
Presa internațională își focalizează atenția asupra primelor negocieri oficiale dintre Washington și Moscova din ultimii trei ani, axate pe găsirea unor soluții pentru încheierea războiului ruso-ucrainean. Publicațiile de pe mapamond scot în evidență îngrijorările existente în rândul statelor europene privind posibile concesii făcute Moscovei, având în vedere că Ucraina și aliații ei nu au fost incluși în negocieri.
Primele negocieri oficiale dintre Washington și Moscova din ultimii trei ani au fost axate pe găsirea unor soluții pentru încheierea războiului ruso-ucrainean și normalizarea relațiilor bilaterale, transmite CNN. Postul american de televiziune face referire la reuniunea din capitala Arabiei Saudite a delegațiilor Statelor Unite și Rusiei, care a durat 4,5 ore și s-au finalizat cu acordul de a restabili misiunile diplomatice și de a crea echipe de nivel înalt pentru susținerea negocierilor de pace. CNN precizează că cele două delegații conduse de secretarul american de stat Marco Rubio și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov au analizat și posibilitățile îmbunătățirii relațiilor economice dintre Statele Unite și Rusia după încheierea războiului. La insistența Moscovei, Ucraina și aliații ei europeni nu au fost prezenți la întâlnire, ceea ce stârnește îngrijorări în Europa cu privire la posibile concesii făcute Moscovei, notează CNN.
Delegatia rusă a primit instrucțiuni din partea lui Putin să adopte o atitudine „foarte prietenoasă și chiar complementară” față de omologii americani, inclusiv față de președintele Trump, susțin diplomați intervievați de The Moscow Times. Potrivit acestora, principalele cerințe invocate la discuții au fost restabilirea misiunilor diplomatice, reducerea sancțiunilor și reluarea dialogului privind controlul armamentului. Putin își dorește recunoașterea anexării Crimeei și a regiunilor ocupate, o „demilitarizare” a Ucrainei și recunoașterea schimbărilor teritoriale ca un minim pentru orice acord, mai spun sursele publicației The Moscow Times.
În timp ce administrația președintelui american Donald Trump inițiază negocieri preliminare cu oficiali ruși pentru încheierea războiului, președintele rus Vladimir Putin nu pare interesat de un acord de pace real, transmite NBC News. Postul american face referire la informații obținute din partea unor surse din cadrul serviciilor de informații occidentale potrivit cărora, Putin urmărește în continuare să cucerească toată Ucraina. Deși pierderile rusești pe câmpul de luptă nu-l determină să oprească lupta, el speră că va înfrunta Europa și va învinge, susțin aceleași surse. Liderii occidentali cred că Putin ar putea accepta un armistițiu doar pentru a-și recupera forțele, dar nu ar fi dispus pentru compromisuri, semnalează NBC News.
Donald Trump a criticat conducerea Ucrainei și pe președintele Vladimir Zelenski, spunând că în Ucraina nu au mai avut loc alegeri de mult timp, scrie Financial Times. Trump a afirmat citat de publicație că Ucraina are o conducere care a permis izbucnirea unui război care nu ar fi trebuit să aibă loc. Potrivit Financial Times, președintele american și a exprimat dezamăgirea că Ucraina se plânge că nu a fost invitată la negocierile din Arabia Saudită, deși a avut suficient timp anterior pentru a rezolva problema. Aceeași publicație face referire la declarațiile lui Zelenski, care a spus că alegerile vor avea loc doar după încheierea războiului și ridicarea stării de urgență, însă acest lucru va fi dificil din cauza milioanelor de ucraineni care trăiesc în exil sau în zonele ocupate de Rusia. De asemenea, Kievul a subliniat necesitatea pacificatorilor sau forțelor de securitate occidentale pentru a asigura siguranța procesului electoral, scrie Financial Times. Un sondaj a arătat că 60% dintre ucraineni se opun alegerilor prezidențiale în timpul războiului, relevă ziarul american.
Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, le-a transmis aliaților europeni că sancțiunile împotriva Rusiei vor rămâne în vigoare cel puțin până la încheierea unui acord de pace pentru Ucraina, informează Bloomberg. Potrivit agenției de presă, Rubio a discutat la telefon cu partenerii europeni cărora le-a promis că sancțiunile nu vor fi ridicate mai devreme. Multe dintre aceste sancțiuni au fost impuse în parteneriat cu Uniunea Europeană, iar o eventuală decizie a SUA de a le ridica prematur ar afecta grav eforturile Europei de a tăia resursele financiare necesare lui Putin pentru a continua războiul, notează Bloomberg. Între timp, țările din grupul G7 iau în considerare înăsprirea suplimentară a sancțiunilor împotriva petrolului rusesc, mai scrie Bloomberg citând un proiect de instrucțiuni pregătit pentru miniștrii de finanțe ai țărilor occidentale cu cele mai mari economii din lume.
Uniunea Europeană pregătește un pachet de ajutor militar pentru Ucraina în valoare de cel puțin 6 miliarde de euro, pentru a sprijini poziția strategică a acesteia în negocierile conduse de SUA și Rusia, dezvăluie Politico. Potrivit unor diplomați europeni intervivați de publicație, pachetul va include 1,5 milioane de proiectile de artilerie, sisteme de apărare aeriană și alte echipamente. Suma inițială de 6 miliarde de euro ar putea crește până la 10 miliarde sau mai mult, pe măsură ce statele UE analizează stocurile disponibile, notează Politico. Publicația subliniază că Miniștrii de Externe ai UE se vor întâlni săptămâna viitoare la Bruxelles pentru a discuta acest pachet și pentru a face propuneri suplimentare. Acest ajutor e menit să demonstreze determinarea UE de a susține Kievul, după ce la summit-ul din 17 februarie de la Paris, liderii europeni din șase țări nu au reușit să convină asupra unor soluții concrete privind garanțiile de securitate pe care le pot oferi Ucrainei, conchide Politico.
Reuters scrie că Franța plănuiește să organizeze azi, 19 februarie, o a doua întâlnire de urgență pentru a discuta despre situația din Ucraina și securitatea europeană. La această întâlnire vor participa mai multe state europene, precum și Canada, ca aliat al NATO. Printre invitați se numără Norvegia, Lituania, Estonia, Letonia, Cehia, Grecia, Finlanda, România, Suedia și Belgia, informează Reuters.
Franța nu intenționează să trimită trupele sale terestre în Ucraina, a declarat președintele țării, Emmanuel Macron într-un interviu acordat pentru La Dépêche. „La summitul din 2024 de la Paris am spus că trebuie să restaurăm ambiguitatea strategică. Niciodată nu am declarat că Franța va trimite trupe terestre. În prezent, Franța nu se pregătește să trimită trupe terestre. Discutăm despre garanțiile de securitate. Această ambiguitate strategică este ceea ce, în esență, a creat alegerea lui Donald Trump. El recreează incertitudinea strategică pentru președintele Putin, acolo unde predecesorul său spunea: „Niciodată nu voi trimite trupe pe câmpul de luptă”. Această incertitudine este utilă pentru noi, deoarece poate contribui la exercitarea presiunilor", a declarat liderul francez într-un interviu acordat La Dépêche. Anterior, Macron a organizat un mini-summit la Paris, în cadrul căruia a fost discutată și situația din Ucraina, precizează publicația amintind că la întâlnire au participat cancelarul Germaniei Olaf Scholz, prim-ministrul Marii Britanii Keir Starmer, premierul Poloniei Donald Tusk, președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen și secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Camera inferioară a Parlamentului olandez a aprobat o rezoluție referitoare la posibilitatea trimiterii de pacificatori în Ucraina, informează NOS. Potrivit publicației olandeze, guvernului de la Amsterdam i se cere să adopte o poziție constructivă în privința desfășurării „forțelor de pacificare post-război” pe teritoriul ucrainean. În rezoluția aprobată se menționează că parlamentul Țărilor de Jos vede un rol activ al țării în asigurarea stabilității, în cazul în care se va stabili un armistițiu între Ucraina și Rusia, notează NOS. Având în vedere declarațiile ministrului american al apărării potrivit cărora Statele Unite și NATO nu își văd rolul într-o astfel de misiune, documentul precizează că implicarea Țărilor de Jos nu trebuie neapărat să se desfășoare sub egida Alianței, precizează aceeași publicație. În Occident, a început să se discute activ despre posibilitatea desfășurării de pacificatori în Ucraina după încheierea luptelor, relevă NOS amintind că recent, președintele Vladimir Zelenski a declarat că Ucraina a avansat semnificativ în discuțiile privind desfășurarea pe teritoriul său a unui contingent de militari străini. Astfel, Marea Britanie și Suedia nu exclud trimiterea propriilor militari în Ucraina după război, scrie NOS. The Washington Post a scris anterior, citând surse diplomatice, că Europa ar putea trimite în Ucraina forțe de „pacificatori” sau de „descurajare”, formate din mai multe brigăzi care ar urma să includă până la 30.000 de militari.
Liderii celor patru grupuri politice care reprezintă majoritatea deputaților din Parlamentul European au emis o declarație comună cu privire la războiul din Ucraina și relațiile cu Statele Unite ale Americii, transmite Le Monde. Potrivit ziarului francez, grupurile de dreapta, stânga, ecologiștii și centriștii sunt de acord că Europa nu mai poate depinde de Statele Unite și fac apel la confruntarea cu noile realități și la dublarea eforturilor pentru protejarea Ucrainei și securității europene: „Europa nu mai poate depinde exclusiv de Statele Unite pentru protejarea valorilor și intereselor sale comune. Având în vedere ofensiva diplomatică a americanilor și rușilor pentru a încheia războiul din Ucraina, Uniunea Europeană și statele sale membre nu au altă opțiune decât să acționeze imediat.”
