Revista presei // R. Moldova poate pierde finanțarea europeană; Riscurile pentru R. Moldova în cazul adoptării legii privind „agenții străini”
Publicațiile din RM abordează provocările cu care s-ar putea confrunta RM înaintea alegerilor parlamentare din acest an. Din presă mai aflăm în ce condiții RM ar putea pierde finanțarea record din partea UE, în valoare de 1,9 miliarde de euro. Iar unele publicații explică ce efecte ar putea avea asupra RM votarea „Legii agenților străini”, promisă de socialiști.
Finanțarea ilegală a partidelor politice în campania electorală, coruperea alegătorilor, extinderea votului prin corespondență și ajustarea actelor normative, urmare a carențelor constatate la alegerile din 2024, sunt principalele provocări ale scrutinului parlamentar din acest an, transmite Realitatea.md. Portalul face trimitere la declarațiile făcute de vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica, la RLIVE TV. Reprezentantul CEC, a remarcat că la alegerile locale din 2023, au fost frecvente cazurile de corupere a alegătorilor angro, spre exemplu printr-o investiție majoră, reparația unui drum sau a unui teren de joacă, fiind vorba de bani care nu au fost contabilizați. Totuși, proiectele au fost prezentate de unele partide politice sau de competitori electorali drept o realizare proprie, observă Pavel Postică. La alegerile din 2024, a fost aplicată altă schemă - coruperea individuală, fie prin bani cash, fie prin tranzacții prin carduri virtuale, precizează vicepreședintele CEC, citat de realitatea.md.
R. Moldova va pierde finanțarea europeană, dacă la Chișinău vine o guvernare anti-UE, semnalează TVR Moldova. Postul de televiziune îl citează pe europarlamentarul român Siegfried Mureșan, potrivit căruia Republica Moldova s-a apropiat mult de Uniunea Europeană, însă dacă, după alegerile parlamentare, la guvernare ar accede partide cu viziune pro-rusă, Chișinăul riscă să piardă sprijinul financiar de 1,9 miliarde de euro oferit de Uniunea Europeană. „Spun foarte clar: dacă, prin absurd, ar veni o guvernare anti-europeană, tot ceea ce s-a obținut riscă să fie pierdut. (...) Eu nu îmi doresc să se întâmple acest lucru, însă dacă în Republica Moldova ar exista o guvernare anti-europeană care ar încălca regulile europene, UE legal nu ar mai putea trimite aceste finanțări.” Europarlamentarul român a menționat că primii bani din pachetul de 1,9 miliarde de euro ar urma să fie virați în aprilie, iar următoarea tranșă în luna iulie.
Care sunt riscurile pentru R. Moldova în cazul adoptării legii privind „agenții străini”? – explică Ziarul de Gardă, în contextul în care liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a declarat că „adoptarea unei asemenea legi va deveni un angajament politic al PSRM, inclus și pe platforma electorală a partidului. Directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei, constată că Igor Dodon și-ar dori să preia o lege existentă în Federația Rusă care, limitează atât drepturile asociațiilor obștești, cât și a instituțiilor media. Adoptarea unei astfel de legi ar însemna că activitatea multor asociații nonguvernamentale și a instituțiilor media care beneficiază de finanțări din exterior, va fi foarte mult limitată, iar statul va obține pârghii de constrângere sau de lichidare a vocilor alternative din media și din societatea civilă, explică Petru Macovei. Potrivit jurnalistei portalului Zona de Securitate, Irina Tabaranu, adoptarea legii agenților străini în RM ar putea duce, într-un final, la dispariția presei independente, așa cum este în regiunea transnistreană, în Federația Rusă, în Belarus, și cum ar putea fi în curând și în Georgia. Solicitat de ZdG, expertul în drepturile omului, Daniel Goinic, a declarat că „astfel de politicieni ar trebui să citească hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului „Kobaliya și alții contra Rusiei” din 2 octombrie 2024, unde vor vedea că asemenea legislație încalcă dreptul la libertatea de exprimare, dreptul la libertatea de asociere. Totodată, o asemenea lege are șansa să fie declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională a țării, notează expertul.
„Rusia și-a pregătit aparatul represiv pentru războaie mai lungi”, iar „Moldova se află pe lista de cumpărături a lui Putin”, titrează Agora, care rezumă o opinie a jurnalistului și scriitorului spaniol Xavier Colás. Autorul își exprimă viziunea asupra evoluției statelor post-sovietice în ultima sa carte „Putinistan” și conceptul „Homo Putinis”, referindu-se și la potențialele riscuri pentru R. Moldova, în contextul geopolitic actual. Xavier Colás deduce care ar putea fi următoarele ținte ale lui Vladimir Putin în contextul „proiectului său militar din Ucraina”. Jurnalistul a accentuat importanța „modului în care se va încheia acest război” pentru securitatea R. Moldova și a țărilor baltice. „Dacă proiectul militar al lui Putin va avea succes în Ucraina, cu siguranță va merge mai departe”, a concluzionat Xavier Colás, în interviul publicat de Agora.
Mai multe publicații semnalează între timp despre situația economică dificilă în stânga Nistrului. Potrivit agenției IPN, criza energetică în regiunea transnistreană are consecințe catastrofale. Peste 4 mii de angajați ai marilor întreprinderi industriale au rămas fără locuri de muncă, în ianuarie „exportul” regiunii a scăzut cu 60%, iar volumul producției la începutul anului 2025 s-a redus aproape la jumătate comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Impactul financiar se va resimți și în lunile următoare, în funcție de evoluția situației economice, notează IPN.
Tot din presă mai aflăm că Republica Moldova se află printre primii zece exportatori de prune uscate la nivel mondial. Postul public de televiziune Moldova 1 publică un interviu cu agricultorul Sergiu Manolov care a deschis o afacere de procesare a prunelor uscate acum 11 ani. Anual, acest producător exportă aproximativ 500 de tone de fructe urcate, 80% dintre acestea fiind prune. Antreprenorul spune că cea mai mare cantitate ajunge în Emiratele Arabe Unite și Polonia. În ultimii doi ani, exportul de prune uscate a crescut semnificativ, iar acest lucru se datorează în mare parte tehnologilor moderne de procesare, explică Alexandra Bîcu, specialist marketing, Asociația Moldova Fruct, citat de Moldova 1. „În primul rând, aceasta este legată de ajustarea producătorilor la cerințele piețelor-țintă tot mai mult. Introducerea noilor tehnologii moderne de procesare a produselor de uscare și, de asemenea, ajustarea la cerințele de ambalare”. În 2024, Republica Moldova a ocupat locul șapte în clasamentul exportului de prune, cu aproximativ 10 mii de tone.
