CFM, în criză de peste un deceniu: corupție, datorii și reforme
Calea Ferată din Moldova (CFM) a fost, în ultimii peste zece ani, în centrul unor transformări marcate de provocări economice, schimbări de management, presiuni externe și încercări repetate de reformă. De la probleme de corupție și subfinanțare la crize generate de factori externi precum pandemia de COVID-19 și instabilitatea regională, CFM a cunoscut un parcurs complicat. Trecem în revistă principalele cauze ale crizei, deciziile luate de autorități și efectele asupra angajaților și pasagerilor.
2010-2014: Fraudă, corupție și primele semne ale crizei
În perioada 2010-2013, anchetele procurorilor au scos la iveală o schemă vastă de evaziune fiscală și delapidare la CFM. Aproximativ 20 de firme-fantomă au fost folosite pentru a derula tranzacții fictive în valoare de peste 75 de milioane de lei. Fostul director Vitalie Strună a fost acuzat de însușirea ilegală a 400.000 de euro, iar prejudiciul adus statului a depășit 12 milioane de lei. Deși s-au deschis zece cauze penale, principalii vinovați nu au fost trași la răspundere, mulți fiind plecați din țară. În această perioadă, CFM a fost marcată de achiziții controversate. Conform unei investigații realizate de Centrul de Investigații Jurnalistice, au fost cumpărate sisteme video la prețuri exagerate și piese pentru vagoane de șase ori mai scumpe decât prețul pieței.
2014-2016: Datorii în creștere și investiții discutabile
La sfârșitul lui 2014, CFM avea restanțe salariale de 41,5 milioane de lei, sumă care a crescut la 105,5 milioane de lei în 2015. În paralel, conform aceleiași investigații, ar fi fost semnate contracte de consultanță și asigurări la prețuri umflate, iar achizițiile de echipamente s-au realizat prin firme apropiate unor politicieni.
Un proiect major a fost obținerea unui împrumut de peste 100 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru modernizarea infrastructurii și achiziția de locomotive. Cu toate acestea, implementarea a fost întârziată. Conform unui raport al Curții de Conturi, că întreprinderea a avut de pierdut jumătate de milion de euro pentru că a tergiversat valorificarea împrumutului. Primele 6 locomotive din acel lot au ajuns la Chișinău abia în 2020.
2017-2019: Reformă lentă și pierderi financiare
Încercările de redresare s-au lovit de realități economice dure. În perioada 2017-2018, transportul de pasageri a scăzut cu 30%, iar veniturile din transportul de marfă nu au reușit să compenseze pierderile. În 2019, CFM a raportat pierderi de 26,5 milioane de lei. În același an, directorul Iurie Topală a demisionat pe fondul acuzațiilor de corupție și management defectuos. Curtea de Conturi a identificat nereguli grave: de la achiziții de echipamente la suprapreț, la folosirea ineficientă a fondurilor europene.
2020-2022: Pandemia
Pandemia de COVID-19 a afectat grav CFM. Transportul de pasageri a fost suspendat pe multe rute, iar transportul de marfă s-a redus drastic. La sfârșitul anului 2020, datoria creditoare a CFM constituia 459,4 milioane de lei, iar restanțele salariale constituiau 35,5 milioane de lei.
Începutul anului 2021 a fost marcat de proteste. În ianuarie, feroviarii au manifestat în mai multe raioane, iar restanțele salariale au ajuns la 100 de milioane de lei.
În luna mai a aceluiași an, Oleg Tofilat a fost ales în funcția de director al Întreprinderii. Un an mai târziu, pe 31 mai 2022, CFM anunța că a achitat integral restanțele salariale față de angajații întreprinderii, acumulate pe parcursul anilor precedenți.
2023-2024: Tentative de reformă și presiuni externe
Situația la Întreprinderea „Calea Ferată a Moldovei” a început să se agraveze după luna august 2022, când a scăzut tranzitul din Ucraina, odată cu redeschiderea portului de la Odesa. Pierderile estimative ale întreprinderii au constituit aproape 150 de milioane de lei în anul 2023.
În decembrie 2023, Oleg Tofilat anunța că angajații încă nu și-au ridicat lefurile pe ultimele luni din motiv că încasările în bugetul întreprinderii au scăzut. În următoarea lună, pe 29 ianuarie 2024, Oleg Tofilat a anunțat că pleacă de la șefia întreprinderii „Calea Ferată din Moldova”. El a spus că este îngrijorat de continuitatea activităților la întreprindere.
Ulterior, ministrul de atunci al Infrastructurii, Andrei Spînu, a spus că întreprinderea Calea Ferată din Moldova s-a împrumutat de la Loteria Națională a Moldovei ca să achite datoriile salariale. Era vorba de 35 de milioane de lei. În august 2024, purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă declara că întreprinderea Calea Ferată are nevoie de optimizare, deoarece are un număr mare de angajați. Totodată, el a afirmat că autoritățile caută soluții astfel încât întreprinderea să fie capabilă să achite salariile restante.
2025: Restanțe salariale record și proteste ale angajaților
Subiectul CFM a dominat agenda publică încă din primele zile ale anului 2025. Pe 12 și 13 ianuarie 2025, CFM a suspendat cursele suburbane Chișinău-Bender și Bălți-Rogojeni, din cauza incapacității de a susține costurile operaționale. În prezent, cursa Chișinău-Ungheni este singura rută națională funcțională, în timp ce trenurile internaționale continuă să circule doar spre București, Iași și Kiev.
Salariile angajaților CFM au înregistrat întârzieri de până la șase luni, restanțele acumulându-se la peste 190 de milioane de lei. La începutul lunii februarie, doar 7 din cele 31 de filiale și-au primit salariile pentru luna august 2024. Nemulțumiți, feroviarii au organizat pe 14 februarie proteste în fața Guvernului, Parlamentului, Președinției și la principalele noduri feroviare. Aceștia au cerut plata urgentă a restanțelor salariale și majorarea salariului minim la 5.500 de lei, față de 3.500 de lei în prezent.
Pentru a acoperi parțial datoriile, CFM a majorat tarifele pentru cursele naționale începând cu 15 februarie. Astfel, prețul biletului pe ruta Chișinău-Ungheni a crescut de la 22 la 55 de lei. Reprezentanții întreprinderii spun că majorările sunt inevitabile, deoarece actualele tarife nu acopereau nici măcar costurile de combustibil.
Guvernul, prin Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) și Agenția Proprietății Publice (APP), a anunțat măsuri de stabilizare, inclusiv atragerea de fonduri externe și valorificarea activelor neutilizate, evaluate la peste 100 de milioane de lei. De asemenea, este în derulare un proiect de modernizare a 200 km de cale ferată, finanțat din fonduri europene. Totuși, oficialii recunosc că aceste investiții nu vor aduce soluții imediate.
În timp ce autoritățile promit achitarea restanțelor salariale pe etape, angajații amenință cu noi proteste pe 28 februarie, nemulțumiți de ritmul lent al plăților. Datoriile totale ale CFM, inclusiv față de furnizori, depășesc un miliard de lei.
