Revista presei internaționale // SUA vor încerca să ajute Kievul să-și recupereze o parte din teritorii; Diplomații ruși și americani se întâlnesc joi la Istanbul
Presa internațională își concentrează atenția asupra relațiilor complicate pe care le au în prezent Statele Unite cu Europa, pe tema soluționării problemelor de securitate. Mai multe publicații descriu felul în care ambele părți încearcă să găsească modalități de încheiere a războiului ruso-ucrainean și garanții de securitate pentru Ucraina.
Agenția Reuters informează că diplomații ruși și americani se vor întâlni joi la Istanbul, urmând să discute despre aplanarea disputelor bilaterale, care fac parte dintr-un dialog mai amplu pe care Moscova și Washingtonul îl consideră crucial pentru a pune capăt războiului ruso-ucrainean. Potrivit Reuters, discuțiile se vor axa pe crearea unor condiții mai bune pentru diplomații ruși din Statele Unite și pentru omologii lor americani din Rusia, după o serie de dispute privind nivelul personalului și proprietățile ambasadelor. Agenția de presă amintește că prima reuniune diplomatică ruso-americană organizată de la începutul războiului la scară largă s-a desfășurat marțea trecută, pe 18 februarie, în Arabia Saudită. Organizarea reuniunii a ridicat mari temeri în Europa, legate de eventualele concesii pe care le-ar putea accepta actuala administrație americană în dezavantajul Ucrainei, notează Reuters.
În timpul negocierilor pentru încheierea războiului ruso-ucrainean, Statele Unite vor încerca să ajute Kievul să-și recupereze o parte din teritoriile ocupate de armata rusă. Potrivit The Moscow Times aceasta este una dintre principalele promisiuni făcute de președintele american Donald Trump, în timpul unei conversații cu jurnaliștii la Casa Albă, transmise live pe YouTube. Trump a adăugat că președintele rus, Vladimir Putin, va trebui să accepte concesii, dar nu a precizat care ar putea fi acestea, remarcă, The Moscow Times. Publicația atrage atenția că Trump a exclus posibilitatea ca Ucraina să fie invitată să adere la NATO în cadrul unui viitor acord de pace. Or, în opinia liderului de la Casa Albă, tendința de a adera la NATO a fost principalul motiv pentru care Ucraina a fost invadată de Rusia, mai scrie The Moscow Times, citându-l pe președintele american.
SUA nu vor oferi Ucrainei garanții semnificative de securitate, titrează The Guardian făcând referire la o altă declarație a lui Donald Trump. Ziarul britanic subliniază că Trump vrea să pună pe Europa responsabilitatea de a garanta pacea după război și chiar a promis sprijin pentru trupele de menținere a păcii europene, care ar putea fi desfășurate în Ucraina. The Guardian amintește că Donald Trump a abordat acest subiect luni, când l-a găzduit la Washington pe președintele francez Emmanuel Macron. Astăzi, urmând să continue discuțiile pe aceeași temă cu premierul britanic Keir Starmer, care vizitează Statele Unite. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, va vizita Casa Albă mâine pentru a semna un acord privind accesul Statelor Unite la mineralele prețioase ucrainene, document în care nu sunt prevăzute însă garanții semnificative de securitate pentru Ucraina, precum solicitase Kievul, mai scrie The Guardian.
Autoritățile ruse au exclus, între timp, orice concesii teritoriale în favoarea Ucrainei, scrie Meduza. Publicația îl citează pe ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, care a afirmat că Moscova nu va accepta înghețarea războiului pe linia actuală de contact, deoarece armata ucraineană continuă să controleze o parte din regiunile Lugansk, Donetsk, Zaporijjea și Herson, la care pretinde Rusia. După această declarație a lui Lavrov, rubla rusească a scăzut ușor în raport cu dolarul, euro și yuanul chinez, observă publicația. În plus, Lavrov a declarat că Rusia nu va accepta desfășurarea militarilor europeni de pacificare pe teritoriul Ucrainei care să garanteze pacea după razboi, mai scrie Meduza.
Statele Unite și Rusia discută despre o posibilă cooperare economică în zona arctică a Federației Ruse, transmite Bloomberg. Potrivit agenției de presă, discuțiile includ explorarea resurselor naturale, rutele comerciale și colaborarea în domeniul energiei, însă negocierile sunt încă la început. Oficialii americani văd în acest parteneriat o oportunitate de a îndepărta Moscova de Beijing, dar acest plan ar putea fi greu de realizat, având în vedere apropierea dintre Rusia și China, explică Bloomberg. Agenția americană de presă amintește că în ultimii ani, Arctica a devenit o zonă de interes major datorită topirii ghețarilor care deschid noi rute maritime și posibilități de explorare a resurselor. Bloomberg atrage atenția că Putin i-a propus lui Trump o cooperare economică în zona arctică tocmai într-o perioadă în care Kievul urmează să semneze cu Statele Unite un acord prin care să le ofere acestora acces la minereurile prețioase ucrainene în schimbul continuării sprijinului militar american.
Reprezentanții administrației președintelui Donald Trump au încercat să elimine formularea referitoare la garanțiile de securitate din acordul privind accesul comun al Ucrainei și SUA la resursele naturale ucrainene, conform unui oficial ucrainean citat de The New York Times. Potrivit acestuia, negociatorii administrației Trump au susținut că această formulare depășea cadrul discuțiilor despre drepturile asupra resurselor minerale. În versiunile anterioare ale acordului, fraza referitoare la garanțiile de securitate nu figura, dar a fost adăugată doar în etapele târzii ale negocierilor, remarcă The New York Times. Publicația mai scrie că acordul semnat include o formulare vagă despre sprijinul SUA pentru garanțiile de securitate ale Ucrainei, fără a detalia angajamentele americane. The New York Times amintește că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că acordul nu conține toate garanțiile de securitate dorite de Ucraina, dar include cel puțin o propunere.
CNN relatează că administrația președintelui american Donaldul Trump a decis să oprească 90% din plățile făcute prin Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), conform documentelor depuse în instanță pe 26 februarie. Aproape 5800 de granturi USAID au fost anulate, iar 500 au fost păstrate, cu o valoare totală de aproximativ 57 miliarde de dolari, notează CNN, precizând că din totalul granturilor anulate, aproximativ 4100 sunt granturi guvernamentale, alte 2700 fiind menținute. Deciziile privind alte 297 de alocări de fonduri sunt încă în evaluare, relevă CNN, precizând că e vorba de o măsură care face parte dintr-un proces mai amplu ce vizează revizuirea ajutoarelor externe și eficiența utilizării fondurilor guvernamentale ale Statelor Unite.
Uniunea Europeană a fost o „binefacere” pentru America, i-a răspuns Comisia Europeană lui Donald Trump, după ce președintele american a susținut că blocul comunitar a fost creat pentru a „înșela” Statele Unite, relatează AFP. „Uniunea Europeană este cea mai mare piață de liber schimb din lume”, a declarat, citat de agenția de presă, un purtător de cuvânt al executivului european într-un lung comunicat care răspunde afirmațiilor omului de afaceri republican. AFP subliniază că, miercuri, Donald Trump a amenințat din nou că va impune taxe vamale de 25% asupra produselor importate din Europa. Însă, Comisia Europeană a avertizat că va reacționa „ferm și imediat” pentru a-și proteja întreprinderile, lucrătorii și consumatorii împotriva taxelor vamale nejustificate.
Întâlnirea programată între șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, și secretarul de stat al SUA Marco Rubio, care urma să aibă loc miercuri la Washington, a fost brusc anulată, dezvăluie Associated Press. Potrivit agenției de presă, reprezentanții ambelor părți au declarat că întâlnirea a fost anulată din cauza „problemelor de program”, survenite în contextul tensiunilor politice dintre Europa și Statele Unite. Kallas anunțase doar cu două zile înainte de întâlnire că va discuta cu Rubio despre războiul Rusiei în Ucraina și relațiile transatlantice, precizează Associated Press. Un oficial american a agenției de presă că întâlnirea a fost anulată din cauza unui „conflict inevitabil în program”. Liderii europeni încearcă să-l flateze pe Trump pentru a-l atrage de partea lor și a alege momentul potrivit pentru a-și apăra poziția și a-l convinge pe președintele american să o accepte, constată Associated Press.
Agenția EFE relatează că președintele francez Emmanuel Macron l-a primit miercuri la cină pe Friedrich Merz, liderul conservator german care ar putea deveni cancelar după victoria sa electorală. Merz a declarat, citat de agenția de presă, că „împreună, Franța și Germania pot realiza lucruri mari pentru Europa” și i-a mulțumit lui Macron pentru „prietenia și încrederea” acordată relațiilor franco-germane. Vizita rapidă a avut loc la doar trei zile după alegerile din Germania și într-un moment în care Merz începea negocierile pentru formarea unui guvern de coaliție, notează EFE. Merz pledează pentru necesitatea unei apărări autonome în Europa, pe care Franța o susține, și a criticat guvernul german pentru reticența față de această idee, conchide agenția de presă EFE.
Pe 26 februarie, Hamas a predat Israelului trupurile a patru ostatici, în cadrul primei etape a acordului de încetare a focului semnat la mijlocul lunii ianuarie, transmite Times of Israel. Publicația notează că Israelul trebuie să elibereze la rândul său prizonieri palestinieni în schimbul cadavrelor, iar lista a fost extinsă la 620 de persoane. Acesta a fost ultimul pas din prima etapă a acordului, care prevede eliberarea tuturor ostaticilor rămași și retragerea completă a trupelor israeliene din Fâșia Gaza, conchide Times of Israel.
