Corespondență Dan Alexe // Summit de război la Bruxelles: Europa prinsă între Moscova și Washington
Electroșocul Trump a funcționat: cei 27 de lideri europeni se reunesc astăzi la Bruxelles pentru a găsi un acord în chestiunea apărării Ucrainei, abandonată brusc de administrația Trump. Europenii vor mai vorbi si despre propria lor securitate, impulsionată favorabil de o schimbare a doctrinei si atitudinii Germaniei sub viitorul cancelar Merz.
Alte puncte importante au fost subliniate de Emmanuel Macron, care, împreună cu premierul britanic Keir Starmer — a cărui țară nu mai face parte din UE — reprezintă motorul acestei alianțe ad-hoc. Macron va prezenta liniile mari ale unui plan de a extinde umbrela nucleară franco-britanică la întreaga Europă, precum și posibilitatea de a trimite trupe europene de interpunere la sol în Ucraina.
Într-un discurs televizat către națiunea franceză, Macron a spus că viitorul Europei și securitatea acesteia „nu pot fi decise la Moscova sau la Washington”, într-o critică pe față a negocierilor dintre SUA și Rusia privind Ucraina, de la care europenii sunt excluși.
Un acord de pace pentru Ucraina ar fi susținut „de desfășurarea de forțe europene” , a spus Macron. Acele trupe n„ uvor merge la lupta astăzi, nu vor merge să lupte în prima linie, dar vor fi acolo odată ce va fi semnat un acord de pace, pentru a garanta că acesta este pe deplin respectat.”
Macron a adăugat: „ Vreau să cred că Statele Unite vor fi alături de noi. Dar trebuie să fim pregătiți dacă nu va fi cazul.”
Administrația Trump a tăiat și schimbul de informații cu Ucraina, în timpul nopții trecute, pe lângă oprirea ajutorului militar, pentru a-l forța pe Volodimir Zelenski să se apropie de masa negocierilor.
Macron a mai spus că ar fi „ o nebunie să rămânem spectatori pasivi”, adăugând că Rusia a transformat războiul din Ucraina într-un „conflict global”.
Tragând un semnal de alarmă asupra planurilor Rusiei de a-și întări în continuare armata, el a spus: „Până în 2030, Rusia intenționează să-și mărească armata pentru a avea 300.000 de soldați suplimentari, 3.000 de avioane de luptă în plus – or, cine poate crede că, în acest context, Rusia se va opri în Ucraina?”
Umbrela nucleară
În timpul discursului său, Macron a dezvăluit că va aduna toți șefii armatelor europene săptămâna viitoare la Paris pentru a „garanta pacea în Ucraina”.
El a spus că va deschide discuții despre extinderea umbrelei nucleare a Franței pentru a-și proteja aliații europeni, ca răspuns la apelurile lui Friedrich Merz, viitorul cancelar al Germaniei, care a cerut ca țara sa să fie protejată fie de scutul nucleare al Regatului Unit, fie al Franței.
Macron a precizat însă că orice decizie privind armele nucleare franceze va rămâne în sarcina sa.
Suspendarea serviciilor de informații americane este considerată o lovitură uriașă dată capacității Ucrainei de a se apăra împotriva rachetelor rusești, de a lansa propriile atacuri la distanță lungă împotriva forțelor Moscovei și de a-și proteja civilii.
„Europa se confruntă cu un pericol clar și concret la o scară pe care niciunul dintre noi nu a mai văzut-o până acum”, a spus și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
La mai bine de trei ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și la abia șase săptămâni de când Trump a devenit președinte, summitul de joi va încheia o săptămână de momente care răspund modificării istoriei de cealaltă parte a Atlanticului.
Una dintre primele chestiuni pe care liderii le vor lua în considerare este un plan anunțat marți de von der Leyen pentru a debloca până la 800 de miliarde de euro din cheltuieli suplimentare pentru apărare în următorii ani.
Planul Ursulei von der Leyen include o idee ca UE să împrumute mai întâi 150 de miliarde de euro care ar fi împărțite guvernelor UE pentru a finanța echipamente paneuropene în domenii precum apărarea antiaeriană și antirachetă, sisteme de artilerie, rachete, muniție, drone și alte nevoi militare.
Comisia propune apoi să slăbească regulile UE privind cheltuielile pentru a permite guvernelor să-și dezvolte armatele.
Liderii sunt, de asemenea, așteptați să discute despre modul de utilizare a activelor rusești care au fost înghețate de la începutul războiului din Ucraina.
În timp ce dobânda generată de activele în valoare de 200 de miliarde de euro este deja folosită pentru a ajuta la finanțarea ajutorului către Ucraina, unele țări, inclusiv Franța, adoptă tot mai mult ideea controversată de a sechestra chiar activele în întregime, chiar dacă oponenții planului spun că asta se va confrunta cu obstacole legale și poate provoca instabilitate financiară.
Principala necunoscută pentru realizarea acestui front comun european o reprezintă nesiguranța în legătură cu atitudinea finală celor două țări din UE favorabile Moscovei: Ungaria lui Viktor Orbán și Slovacia lui Robert Fico, două țări care s-ar putea opune prin veto pentru a face pe plac Moscovei.
