Revista presei internaționale // Decizia SUA de a opri furnizarea informațiilor de spionaj Ucrainei ajută Rusia să avanseze pe front
Presa internațională descrie consecințele geopolitice ale unor decizii controversate luate de administrația Statelor Unite. Mai multe publicații străine scriu că suspendarea furnizării de informații de spionaj Ucrainei, are deja un impact semnificativ asupra operațiunilor armatei ucrainene. În paralel, presa atrage atenția asupra blocajului SUA asupra inițiativelor G7 de combatere a flotei „fantomă” rusești care transportă petrol ocolind sancțiunile occidentale. Unele publicații internaționale subliniază disputele dintre Franța și Germania privind cheltuielile pentru apărarea Europei.
Decizia SUA de a opri furnizarea informațiilor de spionaj Ucrainei ajută Rusia să avanseze pe front și a cauzat deja pierderi semnificative în rândul armatei ucrainene, scrie Time. Publicația îl citează pe un ofițer ucrainean potrivit căruia, lipsa informațiilor de spionaj a dus la moartea a sute de soldați ucraineni. Situația este deosebit de gravă în regiunea Kursk unde forțele ucrainene încearcă să apere teritoriul cucerit în august, spune același ofițer intervievat de Time. Pierderea accesului la informațiile de spionaj americane a afectat grav operațiunile din zonă, făcând practic imposibilă avertizarea populației și soldaților despre riscul atacurilor aeriene rusești, conchide Time.
Reuters relatează între timp că președintele american Donald Trump a anunțat că SUA „aproape” au reluat furnizarea de informații de spionaj Ucrainei, după o întrerupere săptămâna trecută. Trump a subliniat citat de aceeași agenție de presă că vrea ca Ucraina să găsească o soluție și să pună capăt războiului, adăugând că deocamdată Kievul nu a demonstrat că e pregătit pentru pace. Potrivit Reuters, Trump s-a arătat optimist în legătură cu viitoarele negocieri cu Ucraina, care vor avea loc în Arabia Saudită pe 11 martie, dar a avertizat că Ucraina trebuie să fie dispusă să facă cedări teritoriale. Specialiștii militari intervievați de Reuters afirmă că, în lipsa informațiilor de spionaj americane, Ucrainei îi este mult mai dificil să monitorizeze situația pe front.
SUA au blocat propunerea Canadei de a crea un grup operativ în cadrul G7 pentru a combate flota „fantomă” a Rusiei, care exportă petrol ocolind sancțiunilr occidentale, scrie Bloomberg. Potrivit publicației, înaintea summitului G7 din Quebec, Statele Unite cer modificarea formulărilor referitoare la China și Rusia, insistând să fie eliminat termenul „sancțiuni” și schimbată expresia „continuitatea războiului dus de Rusia”. Bloomberg amintește că în februarie, țările occidentale din grupul G7 cu cel mai puternice economii, nu au reușit să convină asupra unei declarații comune despre invazia în Ucraina tot din cauza opoziției SUA față de condamnarea puternică a Rusiei.
Rusia intenționează să testeze unitatea Occidentului, în special dacă acesta poate aplica articolului 5 al NATO privind apărarea colectivă, a declarat citat de DPA, șeful Serviciului Federal de Informații din Germania (BND), Bruno Kahl. Agenția de presă amintește că articolul 5 al NATO prevede că un atac asupra unui membru al alianței este considerat un atac asupra tuturor. Potrivit DPA, Bruno Kahl a subliniat că Rusia dorește să testeze cât de loiale acestui principiu rămân țările occidentale, iar momentul „testului” va depinde de durata războiului ruso-ucrainean. Dacă războiul se va încheia în următorii 4-5 ani, Rusia va putea să-și redirecționeze mai rapid resursele și să creeze o amenințare pentru Europa, susține șeful Serviciului Federal de Informații din Germania, citat de agenția de presă DPA.
Franța și Germania nu reușesc să ajungă la un acord asupra cheltuielilor pentru reînarmarea Europei, punând în pericol implementarea planului prezentat de Comisia Europeană, dezvăluie Financial Times. Publicația subliniază că la summitul extraordinar din 6 martie, liderii UE au aprobat planul Comisiei Europene de a atrage 800 de miliarde de euro pentru întărirea apărării regiunii, dintre care 150 de miliarde ar urma să fie destinate împrumuturilor pentru achiziționarea de echipamente de apărare, inclusiv pentru Ucraina. Cancelarul german Olaf Scholz a propus inclusiv implicarea producătorilor de armament din afara Uniunii Europene, însă președintele francez Emmanuel Macron a insistat ca fondurile să fie direcționate doar către producători europeni, scrie Financial Times. Potrivit publicației britanice, Macron a subliniat necesitatea de a întări capacitatea Europei de a produce armament în timp ce la Bruxelles există temeri că inițiativa privind împrumuturile de 150 de miliarde ar putea eșua, așa cum s-a întâmplat cu programul European al Industriei de Apărare. Acesta vizează crearea unui fond de 1,5 miliarde de euro pentru granturi de apărare, amânat din cauza unor argumente similare ale Franței, amintește Financial Times. În aceste condiții, oficialii UE au fost sfătuiți să coopereze îndeaproape cu Parisul și Berlinul pentru a preveni blocarea inițiativei la votul statelor membre, conchide ziarul britanic.
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat citată de The Guardian că nu există nicio opțiune exclusă în discuțiile despre strângerea de fonduri pentru apărare, subliniind că valorile europene, cum ar fi democrația și statul de drept, sunt amenințate într-o lume din ce în ce mai „tranzacțională”. Von der Leyen a făcut referire la faptul că suveranitatea și angajamentele ferm exprimate sunt puse sub semnul întrebării, făcând o aluzie indirectă la Donald Trump, notează publicația. Șefa executivului european a reafirmat că SUA rămân un aliat, dar a subliniat că există subiecte controversate între cele două părți, conchide The Guardian.
Iranul nu va negocia cu țările care folosesc tactici de "intimidare" pentru a-și atinge propriile interese, a declarat liderul suprem al țării, ayatollahul Ali Khamenei, informează IRNA. O astfel de constrângere la dialog nu are ca scop rezolvarea problemelor și este o încercare de a-și impune cererile asupra republicii islamice, a subliniat Ali Khamenei citat de agenția de presă de stat. IRNA subliniază că liderul suprem al țării a făcut aceste afirmații după ce președintele american Donald Trump a anunțat că i-a trimis o scrisoare în care propune începerea discuțiilor privind programul nuclear al Iranului. Anterior a existat un acord între cele două țări pe această temă în timpul președinției lui Barack Obama, dar Trump l-a încălcat în timpul primului său mandat, amintește agenția IRNA.
Mark Carney, fostul guvernator al Băncii Canadei și al Băncii Angliei, a fost ales duminică lider al Partidului Liberal și urmează să devină noul prim-ministru al Canadei, transmite The New York Times. Potrivit publicației, Mark Carney îl va înlocui pe Justin Trudeau, în contextul amenințărilor președintelui american Donald Trump la adresa economiei și suveranității canadiene. Mark Carney a câștigat cursa pentru conducerea partidului cu 85,9% din voturi, învingând-o pe Chrystia Freeland, fostul ministru de finanțe, notează The New York Times precizând că peste 150.000 de membri ai partidului au participat la vot. În discursul său de acceptare, Carney a abordat direct amenințările lui Trump: „America nu este Canada. Și Canada niciodată, niciodată nu va face parte din America în nici un fel, sub nici o formă”, a declarat Carney citat de ziarul american. Potrivit The New York Times, Carney a numit amenințările prezentate de Trump „cea mai gravă criză a vieții noastre” și a spus că SUA își doresc „resursele noastre, apa, pământul, țara noastră”. Aceeași publicație amintește că premierul Justin Trudeau a anunțat în ianuarie că va demisiona după mai bine de nouă ani de când se află la conducerea guvernului, în timp ce rata sa de aprobare a scăzut vertiginos, forțând Partidul Liberal aflat la putere să organizeze rapid o competiție pentru a-l înlocui. Mark Carney să depună jurământul ca prim-ministru rapid, la începutul acestei săptămâni, punând capăt oficial erei Trudeau, mai scrie The New York Times.
Papa Francisc a mulțumit personalului medical care îl tratează la spitalul Gemelli din Roma în mesajul său din cadrul rugăciunii Angelus de duminică, reiterând în același timp apelul său la pace în zonele de război ale lumii, transmite agenția ANSA. Rugăciunea duminicală papală Angelus a fost distribuită, la fel ca în duminicile precedente, doar în scris de Vatican, fără ca aceasta să fie citită de Papa Francisc, internat începând de la 14 februarie, precizează agenția de presă. Vaticanul a transmis că Papa Francisc a petrecut „o nouă noapte calmă” în spital precizând că el răspunde bine la tratament și a fost observată „o ușoară îmbunătățire treptată”. Potrivit VaticanNews, papa continuă tratamentele farmacologice și fizioterapia respiratorie și motorie. Vaticanul a precizat că papa a primit duminică vizita cardinalului secretar de stat Pietro Parolin și a substitutului pentru Afacerile generale ale Secretariatului de Stat, arhiepiscopul Edgar Pena Parra. „Suveranul pontif se întâlnește cu ei în mod regulat în cursul săptămânii și integrează aceste întâlniri și în șederea sa la Gemelli”, a precizat biroul de presă al Vaticanului.
