Revista presei internaționale // Cum va răspunde Rusia la propunerea de încetare a focului?
Presa internațională urmărește îndeaproape cum decurg negocierile pentru încheierea războiului ruso-ucrainean. După ce Kievul a acceptat un armistițiu temporar, majoritatea publicațiilor străine caută să afle în ce măsură e gata Rusia să accepte încetarea focului.
Câțiva oficiali americani au plecat la Moscova pentru a discuta despre încetarea focului în Ucraina, a declarat citat de Kyiv Independent președintele SUA, Donald Trump. Publicația precizează că vizita delegației americane în Rusia are loc la scurt timp după ce marți, la insistențele Statelor Unite, Ucraina a acceptat un armistițiu de 30 de zile în timpul negocierilor din Arabia Saudită purtate de reprezentanții delegațiilor de la Kiev și Washington. Potrivit Kyiv Independent, Kremlinul analizează propunerea în timp ce președintele american Donald Trump a avertizat că Rusia va fi supusă unor sancțiuni „distructive” în cazul în care va continua războiul.
Rusia a prezentat Statelor Unite un set de cerințe pentru încheierea unui acord de încheiere a războiului și pentru resetarea relațiilor cu Washingtonul, scrie Reuters. Potrivit surselor agenției de presă, oficialii ruși și americani au analizat aceste condiții în ultimele trei săptămâni, atât în timpul unor discuții directe, cât și virtuale. Între principalele cerințe ale Moscovei se numără refuzul Ucrainei de a adera la NATO, precum și recunoașterea anexării Crimeei și a patru regiuni ucrainene de către Rusia. Totuși, unii oficiali americani, intervievați de Reuters, sunt îngrijorați că președintele rus Vladimir Putin ar putea folosi armistițiul pentru a adânci diviziunile dintre SUA, Ucraina și Europa.
Rusia va accepta probabil un armistițiu de 30 de zile cu Ucraina, dar va încerca să obțină condiții cât mai favorabile înainte de încetarea focului, scrie Bloomberg citând un interlocutor familiarizat cu atmosfera de la Kremlin. Potrivit acestuia, înaintea negocierilor din Arabia Saudită, americanii nu au discutat despre armistițiu cu rușii, iar Kremlinul consideră inacceptabili termenii propuși. Acordul între delegațiile SUA și Ucraina creează o dilemă pentru Putin, care a reușit până acum să evite presiunea extremă venită din partea Casei Albe asupra Kievului, comentează Bloomberg. Totuși, armistițiul de 30 de zile nu prevede implementarea niciuneia dintre cerințele Rusiei pentru oprirea conflictului, și nici un plan clar de pace pe termen lung, remarcă agenția de presă. Un apropiat al Kremlinului a declarat pentru Bloomberg că Rusia va solicita oprirea livrărilor de arme către Ucraina ca o condiție pentru încetarea focului.
The Washington Post dezvăluie că un serviciu de informații european a obținut un document redactat de un influent centru analitic rus, strâns legat de FSB (n.r. Serviciul Federal de Securitate), care detaliază strategia Moscovei. Conform acestuia, Rusia ar trebui să slăbească poziția de negociere a SUA privind Ucraina, provocând tensiuni între administrația lui Donald Trump și alte state. De asemenea, Moscova ar trebui să își intensifice eforturile pentru destrămarea statului ucrainean, iar orice acord de pace nu ar putea avea loc mai devreme de 2026, susține același serviciu european de informații la care face referire The Washington Post. Potrivit aceleiași surse, Moscova respinge totodată orice plan de introducere a unui contingent de pacificatori în Ucraina, insistând asupra recunoașterii suveranității Rusiei asupra teritoriilor ucrainene ocupate. În plus, Moscova propune crearea unei zone tampon în nord-estul Ucrainei și a unei zone demilitarizate în sud, în apropierea peninsulei Crimeea, scrie The Washington Post.
The Moscow Times scrie că Statele Unite doresc să încheie rapid un „acord” de încetare a focului, dar reprezentanții aripii dure de la Kremlin consideră că Moscova nu ar trebui să grăbească întâlnirea dintre Vladimir Putin și Donald Trump, care în opinia lor ar trebui să aibă loc în peroada lunilor aprilie-iunie. După convorbirea puratată la telefon acum o lună cu Putin, Trump a declarat public că vrea o întâlnire cât mai grabnică, dar Kremlinul a adoptat o poziție mai precaută, fără a stabili termene clare, sublniază The Moscow Times. Potrivit publicației, diplomații ruși au spus că termenele propuse de Trump sunt nerealiste și au descris declarațiile sale drept „retorică tipică a lui Trump”. Rusia trebuie mai întâi să obțină succese militare, eliberând regiuni precum Kursk și extinzând teritoriile ocupate din Ucraina pentru a-și întări poziția, mai spun diplomații ruși din aripa radicală a Kremlinului, citați de The Moscow Times. Publicația notează că aceștia consideră că americanii sunt mai preocupați de un acord care să oprească războiul, în timp ce Rusia vrea să-și asigure controlul asupra armamentului și stabilitatea strategică.
După ce Kievul a acceptat înceierea unui armistițiu, Statele Unite au reluat livrările de arme către Ucraina și schimbul de informații secrete. Potrivit unui oficial american citat de CNN, Ucraina primește din nou pachete de ajutor aprobate de administrația fostului președinte american Joe Biden, inclusiv muniție de artilerie, arme antitanc și proiectile pentru sistemul HIMARS. CNN amintește că SUA suspendaseră la începutul acestei luni livrările de arme și informații secrete afirmând că e gata să le reia atunci când Ucraina își va arăta disponibilitatea de a începe negocieri de pace.
Forțele Armate ale Ucrainei (UAF) au epuizat între timp toate rachetele ATACMS, folosite pentru atacuri pe teritoriul Rusiei, a declarat un oficial american pentru Associated Press. El a precizat că Washingtonul a livrat Ucrainei mai puțin de 40 de rachete, iar acestea s-au terminat la sfârșitul lunii ianuarie. UAF au folosit aceste rachete pentru a lovi regiunile Kursk, Bryansk, Belgorod și Rostov, provocând victime și distrugeri, notează Associated Press precizând că ultimele atacuri cu rachete ATACMS au avut loc în ianuarie, când armata ucraineană a lansat rachete asupra obiectivelor din regiunile Bryansk și Belgorod. Agenția de presă amintește că în martie, SUA au suspendat temporar ajutorul militar pentru Ucraina pentru a o determina să înceapă negocieri de pace, dar livrările de arme americane au fost reluate după o întâlnire între oficialii SUA și Ucraina în Arabia Saudită. Deși au fost trimise pachete de ajutor militar, care includ muniție de artilerie și rachete pentru sistemul HIMARS, rachetele de mare distanță nu mai sunt livrate Ucrainei, mai scrie Associated Press.
Aproape 15 țări doresc să ofere garanții de securitate pentru Ucraina, a declarat citat de BBC ministrul francez al Apărării, Sebastien Lecornu. Serviciul britanic de presă subliniză că anunțul a fost făcut pe 12 martie, la Paris, unde a avut loc o întâlnire a miniștrilor apărării din Marea Britanie, Germania, Franța, Polonia și Italia. Potrivit BBC, ministrul francez a subliniat că adevăratele garanții de securitate vor fi sprijinul oferit armatei ucrainene, care include măsuri de securitate în Marea Neagră și protecția centralelor nucleare din Ucraina. În cel mult 15 zile urmează să aibă loc o întâlnire a șefilor de stat major ale armatelor mai multor țări care vor dezvolta o structură a sistemului de securitate în 30 de zile, mai scrie BBC.
Parlamentul European a criticat politica „de pace” a președintelui SUA, Donald Trump, considerând că aceasta recompensează agresorul rus și practic obligă Ucraina la o formă de capitulare, scrie Politico. Potrivit publicației, într-o declarație susținută de peste 440 de eurodeputați din 720, se condamnă ferm orice tentativă de a forța conducerea Ucrainei să se predea Rusiei în schimbul unui „acord de pace”. Declarația a fost semnată de reprezentanți din diferite tabere politice europene, inclusiv de verzi, socialiști, liberali și chiar conservatori, conchide Politico.
Între timp, mai multe publicații străine, între care Deutsche Welle, îl citează pe șeful Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, Alexander Syrski, care a anunțat despre retragerea parțială a trupelor ucrainene din regiunea Kursk a Federației Ruse. El a subliniat că prioritatea sa rămâne protejarea vieților soldaților ucraineni, iar pentru acest lucru, unitățile de apărare efectuează manevre retregându-se pe poziții mai avantajoase. Syrski a adăugat citat de aceeași publicație că lupta continuă în suburbiile orașului Sudja și în zonele din jurul acesteia, unde forțele ruse folosesc trupe de asalt și unități speciale pentru a sparge apărarea ucraineană. În ciuda presiunii intensificate din partea trupelor ruse, susținute de nord-coreeni, comandantul ucrainean a afirmat că forțele ucrainene vor menține apărarea cât va fi necesar. În aceeași zi, mass-media rusă a anunțat vizita președintelui Vladimir Putin în regiunea Kursk, iar generalul Valeri Gherasimov a declarat că forțele ruse au capturat 430 de soldați ucraineni.
Revista Forbes a scris anterior că trupele ucrainene începuseră să părăsească regiunea Kursk în urma ofensivei rusești. Două săptămâni mai devreme, o unitate de elită rusă de drone a întrerupt liniile de aprovizionare ale Ucrainei, notează publicația estimând că majoritatea unităților ucrainene au efectuat o retragere organizată din regiunea Kursk și s-au întors pe teritoriul ucrainean pentru a fi dislocate în zonele dificile ale frontului din Donbas.
