Revista presei internaționale // Administrația Trump analizează posibilitatea de a recunoaște Crimeea ca teritoriu rus; Noi tensiuni în Orientul Mijlociu
Presa internațională descrie modul în care se poartă discuțiile privind încetarea războiului ruso-ucrainean – subiect ce urmează a fi discutat azi la telefon între președinții SUA și Rusiei, dar și la Londra de către liderii europeni. Reluarea conflictului militar dintre Israel și gruparea Hamas în Fâșia Gaza este un alt subiect abordat de marea majoritate a publicațiilor străine.
Înaintea discuției pe care urmează s-o aibă azi la telefon cu președintele rus Vladimir Putin, liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a anunțat că Statele Unite și Rusia au convenit asupra mai mutor elemente ale planului de încheiere a războiului ruso-ucrainean, transmite BBC. Potrivit serviciului britanic de presă, Trump a precizat pe rețeaua lui socială că trebuie să discute încă multe alte detalii până a se ajunge la un armistițiu de cel puțin 30 de zile precum a acceptat deja Kievul. Trump și Putin urmează să discute azi cu Putin probleme teritoritoriale, inclusiv situația din regiunea Kursk a Federației Ruse și de la centrala nucleară Zaporojie, mai scrie BBC.
Conform publicației Semafor, administrația președintelui Trump analizează posibilitatea de a recunoaște peninsula Crimeea ca teritoriu rus, prevedere ce ar putea face parte dintr-un acord de pace pentru încheierea războiului ruso-ucrainean. Potrivit aceleiași publicații, Statele Unite analizează posibilitatea de a solicita ONU să adopte aceeași poziție. Trump nu a luat încă o decizie oficială, iar opțiunile legate de soarta peninsulei Crimeea sunt doar câteva dintre soluțiile examinate de administrația sa, notează Semafor. Potrivit unui purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe citat de publicație, Trump a contribuit semnificativ la apropierea părților de un acord de încetare a focului.
Înaintea convorbirii de azi între Donald Trump și Vladimir Putin, Marea Britanie și Uniunea Europeană discută intens despre confiscarea activelor rusești înghețate și despre creșterea cheltuielilor pentru apărare, informează Bloomberg. Potrivit agenției de presă, țările europene vor să crească presiunea asupra Rusiei înaintea negocierilor de pace. Ministrul britanic de externe David Lammy și șefa diplomației europene Kaja Kallas discută azi la Londra despre inițiativele de creștere a finanțării apărării europene și despre îmbunătățirea pregătirii forțelor armate, subliniază Bloomberg.
Premierul Regatului Unit Keir Starmer, împreună cu alți aliați occidentali, este pregătit să accepte trimiterea trupelor britanice de pacificare în Ucraina pe termen nelimitat pentru a ajuta la menținerea păcii postbelice, scrie The Times. Potrivit ziarului britanic, miniștrii apărării din țările dispuse să facă acest pas se vor întâlni la Londra pentru a discuta despre pozițiile în care pot fi dislocate forțele de menținere a păcii. Aproape o duzină de state, inclusiv Marea Britanie, Franța, Turcia, Canada și Australia, analizează trimiterea a până la 30.000 de militari în Ucraina, în timp ce alte țări sunt gata să contribuie cu arme și logistică, subliniază Times. Publicația scrie că deocamdată, premierul britanic Keir Starmer a refuzat să precizeze dacă trupele de pace vor avea dreptul să deschidă focul împotriva soldaților ruși în caz de atac. Totuși, el a lăsat să se înțeleagă că Marea Britanie nu va trimite trupe în Ucraina fără garanții de securitate din partea SUA, remarcă Times.
Ministrul de Externe al Ucrainei, Andri Sibiga, a declarat într-un interviu pentru RBK-Ukraina că, în cazul unui armistițiu de 30 de zile, trebuie să existe un mecanism eficient de control obiectiv al respectării acestuia. El a adăugat că acest mecanism ar urma să includă și o componentă internațională sub egida ONU, OSCE sau altor instituții internaționale. Sibiga a menționat că Ucraina știe deja care sunt țările dispuse să trimită trupe ca parte a unui sistem de garanții de securitate. Detaliile discuțiilor sunt deja în desfășurare, inclusiv locația, numărul de trupe și mandatul acestora, a precizat ministrul de externe al Ucrainei, Andriy Sibiga în interviul acordat pentru RBK-Ukraina.
La Kiev se discută posibilitatea anulării sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, dacă acest lucru ar contribui la securitatea Ucrainei și la obținerea unei păci juste, a declarat pentru Politico Vladislav Vlasuk, responsabil de politica sancțiunilor din cadrul președinției ucrainene. El a precizat că extinderea numărului de țări care fac afaceri cu Rusia este doar „o chestiune de timp”, dar revenirea acestora ar trebui să se facă în condiții corecte. Vlasuk a subliniat în același interviu că sancțiunile economice și embargourile impuse asupra resurselor energetice rusești au scopul de a forța Rusia să oprească agresiunea și să semneze un acord de pace durabil, conchide Politico.
Între timp, sancțiunile occidentale continuă să aibă un impact semnificativ asupra economiei Rusiei, atrage atenția AFP. Compania Gazprom, controlată de statul rus, a înregistrat în 2024 pierderi nete de aproape 13 miliarde de dolari după ce valoarea acțiunilor Gazprom Neft a scăzut simțitor, relevă agenția de presă. Vânzările realizate de Gazprom în Europa s-au redus și mai mult de la 1 ianuarie 2025, când Ucraina a pus capăt tranzitului gazelor naturale rusești pe teritoriul său, amintește AFP. Dacă la aceasta se adaugă închiderea rutelor anterioare, decizia Kievului de a nu prelungi acordul de tranzit a marcat sfârșitul mai multor decenii de dominație a Rusiei asupra piețelor energetice ale Europei, comentează agenția de presă. Potrivit AFP, Gazprom se concentrează acum pe majorarea exporturilor de gaze spre Asia, în special către China, ca parte a deciziei Moscovei de a se reorienta spre Est.
Înaintea discuției telefonice dintre Vladimir Putin și Donald Trump, programate pentru 18 martie, armata rusă a lansat o nouă ofensivă în regiunea Zaporojie din Ucraina, transmite The Moscow Times. Publicația amintește că în toamna anului 2022, Rusia a inclus în Constituția sa anexarea întregii regiuni Zaporojie, deși trupele ruse controlează doar puțin peste 70% din teritoriul acesteia. Pe 17 martie, ministerul rus al apărării a anunțat cucerirea satului Stepovoe, aflat la 43 de kilometri de centrul administrativ al regiunii, notează The Moscow Times. Publicația face referire la datele proiectului ucrainean DeepState, potrivit cărora, forțele ruse încearcă acum să atace localitățile Piatihatki și Malyi Shcherbaki, reușind să-și stabilească pozițiile în zonă. Experții militari citați de The Moscow Times estimează că trupele ruse se află acum la aproximativ 25 de kilometri de Zaporojie, iar apărarea ucraineană este pregătită insuficient pentru a opri un atac major.
Situația devine din nou tensionată în Orientul Mijlociu, transmite Reuters, informând că Israelul a lovit marți dimineață zeci de ținte din Gaza. Sunt cele mai ample atacuri aeriene, de după armistițiul convenit în ianuarie, precizează agenția de presă. Peste 230 de oameni ar fi fost uciși în timpul atacurilor israeliene de azi dimineață asupra Fâșiei Gaza, scrie Reuters cu referire la autoritățile sanitare palestiniene. Guvernul premierului Benjamin Netanyahu a spus citat de Reuters că a reluat campania de lovituri asupra enclavei palestiniene din cauza „refuzului repetat” al Hamas de a elibera restul ostaticilor. Gruparea islamistă a reacționat spunând că Israelul a decis să „torpileze armistițiul” și să repornească războiul, ceea ce echivalează cu o condamnare la moarte a ostaticilor rămași, mai scrie Reuters.
Militarii din Coreea de Sud și SUA au început exerciții pentru blocarea și asaltarea unei rețele extinse de tuneluri subterane din Coreea de Nord, informează Korea Joong Ang Daily. Publicația sud-coreeană scrie că la manevre, care vor dura patru zile, participă 370 de militari care folosesc folosi tehnologii avansate, inclusiv drone și roboți de deminare. Potrivit informațiilor de la Comandamentul Operațiunilor Terestre al Coreei de Sud la care face referire Korea Joong And Daily, sub Phenian și alte locații strategice din Coreea de Nord sunt săpate mii de tuneluri care servesc ca rute de evacuare pentru liderul nord-coreean Kim Jong-un și alți oficiali de rang înalt. Exercițiile au început cu lansarea dronelor de recunoaștere, iar pe baza datelor obținute, au fost realizate atacuri terestre și blocarea punctelor de intrare și ieșire, relevă publicația. Potrivit comandantului batalionului de inginerie, exercițiile oferă o oportunitate pentru schimbul de strategii de luptă subterană între militarii sud-coreeni și americani, conchide Korea Joong And Daily.
