Revista presei internaționale // Zelenski: viața lui Putin se va încheia curând; Parlamentul armean a aprobat proiectul privind integrarea în UE
Presa internațională scoate în evidență câteva declarații uluitoare pe care le-a făcut președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cu privire la motivele pentru care Vladimir Putin nu va putea controla mult timp Rusia. Mai multe publicații fac previziuni privind discuțiile programate azi la Paris între lideri din 30 de țări occidentale privind securitatea Ucrainei. Alte teme relevante comentate de presa străină se referă la relațiile diplomatice dintre Armenia și Uniunea Europeană și la recentele decizii legislative din Estonia.
Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, nu va putea controla mult timp societatea rusă și să ducă războiul, deoarece viața lui se va încheia în curând. Această declarație șocantă a fost făcută de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un interviu pentru Eurovision News. Zelenski a afirmat că Putin se teme „să nu-și piardă puterea”, însă acest lucru depinde nu doar de stabilitatea internă a Rusiei, ci și „de vârsta lui”. Totuși, Zelenski nu a precizat din ce motiv președintele rus, în vârstă de 72 de ani, ar putea să își încheie viața în viitorul apropiat. Zelenski a declarat în schimb că în prezent comunitatea internațională are posibilitatea de a închide „problema” legată de Putin înainte ca el să moară. Pentru a realiza acest obiectiv, partenerii occidentali ai Ucrainei trebuie să încerce să destabilizeze societatea rusă prin sancțiuni, a mai spus președintele Ucrainei în interviul acordat pentru Eurovision News.
„Este foarte important ca America să nu-l ajute pe Putin să iasă acum din această izolare globală”, a spus președintele Volodimir Zelenski în interviul acordat Eurovision News, citat de Kyiv Independent. "Cred că acest lucru este periculos. Acesta este unul dintre cele mai periculoase momente." Putin speră să „rămînă la putere până la moartea sa, iar ambițiile sale nu se limitează la Ucraina, ci ar putea duce la „o confruntare directă cu Occidentul”. Zelenski a îndemnat SUA și Europa să rămână unite în a face presiuni asupra lui Putin. Liderul rus se teme de alianța euro-americană și speră să o dezbine, a spus Zelenski. Putin se teme și de propria sa mortalitate, a adăugat el. „Va muri în curând, acesta este un fapt, și totul se va termina”, a declarat liderul ucrainean, citat de Kyiv Independent.
Atacurile rusești arată că Moscova nu vrea „pace adevărată”, spune liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, citat The Guardian. Președintele Ucrainei a acuzat Rusia că nu este sinceră în ceea ce privește încheierea păcii, când a raportat un nou atac rusesc cu 117 drone, înainte de a se îndrepta la Paris pentru o discuție cu liderii UE și NATO despre înființarea unei forțe de securitate post-conflict. Volodimir Zelenski a spus că lansarea de atacuri la nivel național după negocierile privind încetarea focului maritim și energetic este o dovadă a adevăratelor intenții ale Rusiei, deși Kremlinul a insistat că discuțiile intermediate de SUA decurg în mod constructiv.
Țările europene ar putea renunța la ideea trimiterii trupelor de menținere a păcii în Ucraina, transmite Reuters cu referire la dezvăluirile făcute de unii diplomați de la Bruxelles. Potrivit acestora, europenii analizează soluții alternative care ar garanta securitatea Ucrainei după încheierea unui eventual armistițiu. Sursele agenției de presă susțin că liderii europeni sunt forțați să caute alte măsuri în primul rând din cauza opoziției Statelor Unite față de ideea trimiterii trupelor europene de pacificare în Ucraina, chiar dacă președintele american Donald Trump nu se împotrivea anterior unei asemenea decizii. Reuters amintește că Franța va găzdui azi o reuniune cu lideri din aproximativ 30 de țări pentru a discuta sprijinul pentru Ucraina, însă planul de trimitere a trupelor europene pentru a asigura respectarea unui armistițiu pierde teren. Discuțiile din cadrul summitului de la Paris se vor concentra pe întărirea potențialului militar al Ucrainei și monitorizarea armistițiului, informează agenția de presă. Deși nu se preconizează un angajament militar european direct, unele state vor putea trimite trupe pentru instruire, mai scrie Reuters.
Pe fondul temerilor că Rusia s-ar putea reînarma în perioada armistițiului pentru a-și relua ofensiva militară, Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a reafirmat poziția fermă a Alianței, informează Associated Press. „Dacă cineva va face greșeala crezând că un atac asupra oricărui aliat va rămâne nepedepsit, se va confrunta cu întreaga putere a alianței, a declarat, citat de agenția de presă, Rutte într-o conferință de presă comună cu premierul Poloniei, Donald Tusk, la Varșovia. Răspunsul NATO va fi zdrobitor. Acest lucru trebuie să fie foarte clar pentru Vladimir Putin și pentru toți cei care vor încerca să ne atace”, a mai declarat Rutte citat de Associated Press.
Posibilitatea revenirii băncilor rusești în sistemul internațional SWIFT depinde direct de acțiunile ulterioare ale Moscovei, a declarat ministrul american al finanțelor, Scott Bessant într-un interviu pentru Fox News. Oficialul a făcut aceste declarații în contextul condițiilor înaintate de Kremlin pentru încheierea unui armistițiu în Marea Neagră care presupun ridicarea sancțiunilor impuse Rosselhozbank și altor bănci rusești, precum și reluarea accesului acestora la sistemul internațional de plăți SWIFT. În interviul acordat postului Fox News, Scott Bessant a spus că Statele Unite analizează cerințele Moscovei, respinse deja de Uniunea Europeană, potrivit căreia orice relaxare a sancțiunilor va depinde de încetarea completă a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.
Parlamentarii estonieni au votat miercuri o lege care interzice rezidenților din afara Uniunii Europene să voteze în cadrul alegerilor locale, scrie AFP. Potrivit agenției de presă, e vorba de o măsură ce vizează numărul mare de cetățeni ruși care locuiesc în acest stat baltic, care privește cu precauție către Moscova. Amendamentul a fost propus ca răspuns la îngrijorările de securitate legate de războiul Rusiei în Ucraina, precizează AFP.
Parlamentul Armeniei a votat între timp în favoarea lansării candidaturii acestei țări din Caucaz pentru aderarea la Uniunea Europeană, transmite Armenpress. E o decizie luată în condițiile în care relațiile Erevanului cu Moscova s-au destrămat, comentează agenția de presă precizând că proiectul a fost votat de marea majoritate a deputaților armeni. Armenpress amintește că Erevanul îi reproșează Rusiei lipsa sa de susținere în fața Azerbaidjanului, care a recucerit prin forță, în toamna lui 2023, întreaga regiune azeră Karabah populată majoritar de armeni și controlată vreme de trei decenii de separatiști.
Palestinienii din Gaza au protestat împotriva războiului pentru a doua zi consecutiv miercuri și au scandat sloganuri împotriva Hamas, frustrați și furioși de prăbușirea încetării focului cu Israelul, despre care mulți speraseră că va deveni permanent, transmite The New York Times. Unii locuitori din Gaza spun că protestele au început ca o revărsare spontană de emoție, dar miercuri au existat indicii că acestea devin din ce în ce mai organizate, notează publicația americană. Sute de oameni s-au adunat pentru a doua zi consecutiv la Beit Lahiya, unii scandând „Hamas afară! Hamas este terorism!” și „Vrem să trăim liber”. În ultimele două zile, a existat o creștere notabilă a apelurilor pe rețelele sociale din partea palestinienilor din Gaza de a ieși în stradă și de a demonstra împotriva guvernării Hamas și a conducerii acestuia în războiul cu Israelul, relevă NYT.
Numărul morților a ajuns la 27, în timp ce pompierii luptă pentru a opri cele mai grave incendii de vegetație din istoria Coreei de Sud, transmite agenția locală yonhap. De vinerea trecută, un val de incendii a devastat regiunea sud-estică a țării, iar aproximativ 36.000 de hectare de pădure au fost arse, potrivit datelor guvernamentale. Este cu aproape 13.000 ha mai mult decât cele 23.794 ha afectate de incendiile de pe coasta de est în 2000, care au fost cele mai grave din istoria națiunii la acea vreme.
