Zeci de persoane au participat la atelierul de încondeiere a ouălor, organizat la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală
Zeci de oameni s-au adunat astăzi la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, unde a avut loc un atelier de încondeiere a ouălor. Participanții au aflat informații despre decoruri naționale folosite și tehnici de încondeiere. Aceștia spun că tradiția este importantă și trebuie transmisă și tinerelor generații.
Participanții și-au creat modele proprii pentru încondeierea ouălor.
„Să respect simbolurile tradiționale: verticală, orizontală, diagonala de 45 de grade și anume floarea vieții aș dori să o pun, spicul, coarnele de berbec, astea”;
„Am despărțit ovalul oului mai întâi în patru, apoi îl voi despărți în alte patru bucăți, pentru a trasa apoi o linie pe diagonală, pe care voi introduce, probabil, vârtelnița pentru că-mi amintesc de ea și, probabil, coarnele berbecului”.
Evenimentul a fost ocazia perfectă pentru familii să-și petreacă weekendul, părinții amintindu-și de copilărie.
„Am venit să petrecem timpul împreună în familie, plăcut să facem ceva. Noi făceam când eram copii acasă și ne-am gândit că poate și copilului nostru o să-i placă”;
„Sunt niște lucruri care se transmit din generație în generație și atunci, dacă părinții noștri ne-au învățat, noi, la urma urmei, și noi trebuie să transmitem copiilor noștri”.
Tehnica folosită la încondeiere este specifică spațiului nostru.
„Este un proces de creație care necesită și niște pași tehnologici. Vom lucra pe ouă de gâscă, cu ceară de albine naturală, după care vom colora fiecare strat cu coloranți”, a spus Ecaterina Savițchi, meșter popular.
„Muzeul de Etnografie are, în orice colț al spațiului românesc, menirea să atragă publicul prin aceste activități tradiționale, ca să readucă în circulația noastră cotidiană această tradiție de încondeiere”, a relatat Elena Cojocari, director adjunct, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Tradiția vopsirii ouălor în spațiul românesc datează încă din perioada precreștină. De-a lungul timpului, obiceiul a fost integrat în sărbătoarea Paștelui, când ouăle erau încondeiate cu diverse motive tradiționale. Printre cele mai populare erau: cruciulița – simbol al protecției divine, sau soarele – simbol al renașterii.
