Revista presei internaționale // Impasul negocierilor între SUA și Rusia pe tema încheierii războiului ruso-ucrainean; O versiune mai severă a legii „agenților străini” în Georgia
În atenția presei internaționale este planul președintelui american Donald Trump de a impune noi taxe pe importuri, ceea ce ar putea duce la o escaladare a războiului comercial global. Mai multe publicații scriu între timp despre impasul negocierilor între SUA și Rusia pe tema încheierii războiului ruso-ucrainean.
Președintele american Donald Trump urmează să anunțe azi o nouă serie de taxe pe importuri, inclusiv pentru mărfurile exportate de statele Uniunii Europene, transmite The Guardian. Potrivit unui nou raport citat de publicația britanică, un război comercial de amploare între Statele Unite și partenerii săi comerciali poate costa până la 1,4 trilioane de dolari. The Guardian subliniază că o creștere a taxelor vamale duce la prețuri mai ridicate, la reducerea competitivității și la fragmentarea lanțurilor de aprovizionare, așa cum s-a observat în războiul comercial dintre SUA și China din 2018. Consilierii de la Casa Albă au elaborat planuri de a impune tarife de 20% pentru majoritatea bunurilor importate în Statele Unite estimân că aceste taxe ar putea aduce venituri de 600 de miliarde de dolari anual, scrie la rândul său The Washington Post. Ziarul american semnalează însă că marile companii, consumatorii și investitorii sunt îngrijorați cu privire la intensificarea războiului comercial global.
Administrația președintelui american Donald Trump a ajuns la concluzia că un acord de pace în Ucraina nu va fi posibil în „lunile următoare”, transmite Reuters citând propriile surse de la Casa Albă. Potrivit acestora, Trump este nemulțumit că președintele rus Vladimir Putin întârzie cu bună știință procesul de negociere, iar Casa Albă analizează impunerea unor sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei. Reuters notează că administrația de la Washington e îngrijorată că războiul ar putea continua pe termen nedefinit, iar Ucraina va avea nevoie de mai mult sprijin militar și financiar din partea Occidentului. Reuters amintește că Donald Trump a amenințat cu taxe suplimentare de 25% pe exporturile de petrol rusesc, dacă Moscova nu va accepta un acord de pace.
Euronews remarcă în același context declarațiile făcute ieri la Kiev de ministrul de Externe al Germaniei, Annalena Baerbock, potrivit căreia negocierile dintre SUA și Rusia au ajuns într-un impas. Baerbock a subliniat citată de postul pan european de televiziune că sprijinul continuu al Ucrainei din partea aliaților europeni este „absolut necesar”. Baerbock a avertizat că președintele american Donald Trump nu trebuie să urmeze tactica lui Putin de a întârzia începerea negocierilor de pace și a afirmat că Rusia doar mimează disponibilitatea de a purta tratative. În același timp, ministrul de Externe chinez, Wang Yi, aflat în vizită la Moscova, a declarat citat de Euronews că SUA au obținut unele rezultate în încercările de a opri luptele, subliniind că Beijingul susține un acord de pace „just, de lungă durată și obligatoriu din punct de vedere juridic”. Ministerul rus de Externe a exprimat scepticism față de inițiativele de pace ale SUA, considerând că acestea nu abordează „cauzele fundamentale” ale conflictului, conchide Euronews.
Pe 1 aprilie, în Rusia a început recrutarea de primăvară, iar autoritățile intenționează să înroleze în rândurile armatei până la 160.000 de persoane cu vârste între 18 și 30 de ani, relatează Meduza. Publicația averizează că cecrutarea pentru serviciul militar obligatoriu presupune un risc mare de a ajunge pe front, iar mulți recruți sunt forțați să semneze un contract pentru a lupta pe front. Începând din aprilie 2023, autoritățile ruse au eliminat regula potrivit căreia, recruții puteau semna un contract doar după trei luni de serviciu militar, așa că în prezent, riscurile pentru aceștia sunt mari, mai ales pentru cei trimiși în regiunile apropiate de Ucraina, scrie Meduza. Publicația rusă notează că organizațiile pentru drepturile omului recomandă folosirea tuturor opțiunilor disponibile pentru a evita recrutarea, inclusiv prin proceduri birocratice complexe sau alegerea serviciului civil alternativ.
Parlamentul Georgiei a adoptat în ultima lectură o nouă lege „Lege privind înregistrarea agenților străini”, relatează BBC. Serviciul britanic de știri subliniază că noua lege reprezintă o versiune mai severă a celei anterioare, care a generat proteste și a dus la o criză în relațiile guvernului de la Tbilisi cu Uniunea Europeană și Statele Unite. Conform noii legi, organizațiile care primesc mai mult de 20% din venituri din surse externe trebuie să se înregistreze ca „agenți străini”, iar încălcarea acestei reglementări va atrage sancțiuni penale, semnalează BBC. Aceeași sursă notează că legea se extinde și asupra persoanelor fizice care se implică în activități politice în interesul entităților străine, stârnind în acest fel îngrijorări în rândul organizațiilor independente și mass-media. În ciuda criticilor venite din partea partenerilor occidentali, autoritățile georgiene susțin că legea este necesară pentru a asigura transparența în privința finanțării externe, relevă BBC.
